Un jurnalist de Newsmaker.md a fost agresat în timpul protestului organizat de Mișcarea Pentru Popor (MPP) pentru duminica de 7 mai curent împotriva guvernării în centrul capitalei. Transmitea informații în direct de la fața locului, când a zburat în el un baston.

Era vorba de un baston de la așa-zisele steaguri galbene cu care au venit protestatarii și le-au călcat în picioare sub formă de protest în adresa PAS.

„Din mâinile jurnalistului a căzut telefonul cu care transmite în direct. Bastonul cu siguranță a fost aruncat intenționat”, spune redacția.

La protest, a fost prezent și șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu. Întrebat ce trebuie să se întreprindă atunci când are loc o agresiune din partea protestatarilor, el a răspuns în următorul fel:

„Păcat că în astfel de situații pot ajunge cei care urmăresc ce se întâmplă, cum ar fi jurnaliştii. Este inacceptabil. Recomandăm tuturor să ia legătura cu poliția și să scrie plângeri în cazuri de huliganism sau alte situații similare”.

Peste câteva minute, doi polițiști s-au apropiat de jurnalist pentru a-i recepționa plângerea.

#jurnalist #politia #protest #Viorel Cernăuțeanu

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, recunoaște că sistemul de acordare a compensațiilor pentru energie poate fi inechitabil, întrucât persoanele care au contribuit mai mult pot ajunge să primească ajutoare mai mici. Totuși, oficiala susține că programul are un scop social și trebuie să îi sprijine în primul rând pe cei care nu își pot achita facturile. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

„Există o doză de inechitate: pe măsură ce contribui mai mult, primești mai puțin. Dar aș vrea să reiterez că acesta este un fond de vulnerabilitate, care are ca scop să ajute persoanele care efectiv nu își pot achita facturile. Nu am putea lăsa o persoană să moară de foame sau să trăiască în frig doar pentru că, într-o anumită perioadă a vieții, nu a contribuit sau nu a avut capacitatea să contribuie”, a declarat ministra.

Oficiala a explicat și cum sunt luate în calcul veniturile persoanelor care solicită compensații, dar nu au venituri declarate oficial. Potrivit acesteia, autoritățile presupun un venit echivalent cu 50% din salariul mediu pe economie pentru fiecare solicitant, pornind de la ideea că orice persoană are anumite surse de existență.

Ministra a menționat însă că, în pofida acestei metode de calcul, sunt identificate în continuare persoane aflate în situații de sărăcie extremă, care au nevoie de sprijin.