Președinta Maia Sandu a chemat astăzi, 8 mai, la discuții reprezentanții mai multor partide din Moldova. Subiectul întrevederii de la Președinție este evenimentul din 21 mai, „Moldova Europeană”, care urmează să aibă loc în Piața Marii Adunări Naționale.

Reprezentanții instituției prezidențiale au precizat pentru Realitatea.md că ședința a început la prânz, iar cu mai multe detalii la acest subiect vor reveni ulterior, într-un comunicat de presă oficial.

Deocamdată nu este clară lista partidelor invitate de Maia Sandu. Primul care a anunțat că s-a văzut cu președinta este Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM). Acesta a publicat un mesaj pe Facebook, după întrevdere.

„Mă gândeam eu cu un an în urmă, când rodeam pantalonii prin autobusurile din Irlanda, lucrând zi și noapte, că peste un an o să fiu invitat la Președinție de către doamna Președinte Maia Sandu, în calitate de lider de partid politic? Cu siguranță nu. Eram un tânăr singuratic, pribeag și pierdut prin străinătate. Dar întotdeauna am visat să fac ceva important în viață, să ajut oamenii, să-mi ajut țara. Mereu am visat că pot să fac ceva mai mult decât făceam atunci. Și iată-mă astăzi, la 35 de ani, cel mai tânăr fondator de partid politic din Republica Moldova, la dialog cu Președintele, referitor la parcursul european al țării… Mai multe detalii în comunicatul ce urmează”, a scris Galbur.

Realitatea.md amintește că Maia Sandu a anunțat într-un briefing de presă susținut în data de 10 aprilie curent, convocarea Adunării Naționale „Moldova Europeană”. Președinta a îndemnat moldovenii să se adune pentru data de 21 mai 2023 în Piața Marii Adunări Națională (PMAN), pentru că „acum este momentul să ne unim și să devenim parte a familiei europene”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cancelaria de Stat se va ocupa de organizarea Adunării Naționale ”Moldova Europeană”. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al premierului, Daniel Vodă, în cadrul unei conferințe de presă.

În acceași zi, 21 mai, PMAN a fost bronată de PSRM și Mișcarea pentru Popor, fapt care poate duce la ciocniri și violențe între manifestanții diferitor tabere politice.

#21 mai #eveniment #Maia Sandu #partide

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.