Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Reper istoric! Comisia Europeană a lansat prima achiziţie comună de gaze

11 Mai 2023, 07:30
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
11 Mai 2023, 07:30 // În Lume //  Redacția Realitatea

Comisia Europeană a anunţat lansarea primei achiziţii comune de gaze în UE, cu o cerere agregată totală de 11,6 miliarde metri cubi, din care 2,8 miliarde metri cubi gaze naturale lichefiate livrate cu nave şi 9,6 miliarde mc gaze pompate prin gazoducte, relatează agenţia EFE.

„Am făcut ceea ce am promis, într-un timp record. Comisia a creat această piaţă de la zero şi companiile au răspuns pozitiv şi acum lansăm cererile noastre pe piaţa internaţională”, a spus, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Relaţii Interinstituţionale, Maros Sefcovic.

Obiectivul platformei „AggregateEU” este de a adăuga cererea şi de a negocia împreună pentru a ieftini importurile de gaze, în vederea umplerii depozitelor pentru iarna viitoare, depozite care se află la 62,04% din capacitate (pe 8 mai), faţă de 36,87% în urmă cu un an, după invazia Ucrainei de către Rusia. Bruxelles consideră „un reper istoric” sistemul, conceput pentru renunţarea la gazele ruseşti şi deschis companiilor din UE, dar şi unor state precum Ucraina, Serbia sau Republica Moldova. Un total de 107 companii s-au înscris pe noua platformă şi 77 au solicitat gaze la această primă licitaţie (deschisă până pe 15 mai), ce se vor furniza între iunie 2023 şi mai 2024.

Comisia Europeană va organiza licitaţii similare la fiecare două luni, prin intermediul unui sistem care „se va consolida cu timpul şi va rezista” şi care reprezintă „o oportunitate enormă pentru ambele părţi, pentru cumpărători şi, mai ales, pentru vânzători”, a subliniat Sefcovic.

„Va ajuta industria europeană, inclusiv pe cea mare consumatoare de energie, la crearea de noi relaţii comerciale cu noi furnizori internaţionali, în contextul eforturilor UE de a renunţa la gazele ruseşti” şi „în acelaşi timp, deschide oportunitatea pentru furnizori internaţionali de a-şi extinde portofoliul de clienţi„, a afirmat el.

Sefcovic a subliniat că, dincolo de marile companii, achiziţiile comune „oferă o nouă posibilitate de piaţă companiilor mici şi mijlocii, care pot beneficia de această platformă în mod gratuit”.

„UE este clientul de gaze cel mai important în termeni globali”, a spus oficialul slovac, adăugând că nu poate fi oferită de către Comisie „nicio informaţie comercială pentru credibilitatea procesului”, dar a menţionat că „o majoritate uimitoare a statelor membre” au răspuns pozitiv şi a invitat şi alte companii din sector să se alăture mecanismului.

Noul sistem, care lasă pe dinafară gazele ruseşti şi orice companie din Rusia, fie că e furnizor, fie ca e client, obligă statele membre să adauge cel puţin 15% din cererea lor pentru umplerea depozitelor, adică 13,5 miliarde mc, deşi nu sunt obligate să cumpere gaze. Prima licitaţie nu a atins încă acest plafon, dar este încă deschisă pentru noi solicitări, atât de la statele membre ale UE, cât şi de la anumite ţări din afara spaţiului comunitar (Albania, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Kosovo, Republica Moldova, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Serbia şi Ucraina).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Compania germană Prisma European Capacity Platform GmbH, contractată de Comisia Europeană fără costuri pentru clienţi, va gestiona licitaţia pentru a obţine preţuri comune competitive pe piaţa globală. Odată ce acest sistem va obţine ofertele furnizorilor, firmele care doresc vor iniţia negocieri cu furnizorii. Sistemul este conceput în principal pentru achiziţiile de gaze pe un termen de până la 12 luni.

În cazul GNL, cumpărătorii vor putea alege ca gazele să le fie livrate în nord-vestul UE sau în sud-vest, putând decide chiar şi terminalul exact. Vor fi acceptate cereri de minimum 300 GWh, ceea ce reprezintă în jur de o treime din capacitatea unei nave. Pentru gazele furnizate prin conducte, clienţii vor putea alege dintre 26 de puncte de furnizare diferite şi minimumul cerut va fi de 5 GWh.

 

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking