Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, este noul președinte interimar al CSM. Decizia a fost anunțată astăzi, în cadrul ședinței CSM, care rezultat a hotărârii Curții Constituționale de săptămâna trecută, prin care a declarat neconstituțională legea privind numirea a patru membri ai Consiliului în funcție.

Dorel Musteață a mai asigurat interimatul funcției de președinte al CSM în anul 2020.

Acesta a ajuns și în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI) și risca să rămână fără mandatul de membru al CSM și să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, după ce ANI a stabilit că Musteață s-a aflat în două funcții, contrar legii.

Potrivit materialelor probatorii acumulate la dosar de către inspectorul de integritate, din februarie 2019 până în iulie 2020, în timpul exercitării calității de membru al CSM, Dorel Musteață a admis stare de incompatibilitate de funcție, deținând în același timp și calitatea de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ).

Amintim că, la 10 iunie curent, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțională prevederile prin care profesorii de drept titulari Elena Belei, Carolina Ciugureanu-Mihăiluță, Valentina Coptileț și Ion Crețu au fost numiți membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care rezultat al sesizării Înaltei Curți de către deputații PAS, Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca.

#CSM #Dorel Musteata #presedinte

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.