Candidatul opoziţiei la alegerile prezidenţiale din Turcia, Kemal Kiliçdaroglu, a promis luni victoria taberei sale în turul al doilea al scrutinului (28 mai), perspectivă care pare să se concretizeze în acest moment.

„Dacă naţiunea noastră cere un al doilea tur, acceptăm cu plăcere. Şi vom câştiga absolut acest al doilea tur. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan nu a putut obţine rezultatul aşteptat, în pofida tuturor insultelor proferate la adresa contracandidatului său.Nevoia de schimbare în societate este mai mare de 50%; trebuie neapărat să câştigăm şi să instaurăm democraţia în această ţară „, a declarat candidatul opoziţiei în miezul nopţii, la Ankara, înconjurat de reprezentanţi ai celor şase partide din coaliţia sa.

Totodată, preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că este în mod clar în frunte la alegerile prezidenţiale, dar a spus că este gata să respecte un al doilea tur dacă va fi necesar.

„Chiar dacă rezultatele nu sunt încă publicate, clar suntem în frunte. Respectăm aceste alegeri şi vom respecta următoarele alegeri. Nu ştim încă dacă alegerile s-au încheiat cu acest prim tur, dar dacă poporul ne va duce în turul doi, vom respecta acest lucru„, a mai subliniat Erdogan.

Pentru prima oară în 20 de ani de când este la putere, şeful statului va fi obligat să participe la un al doilea tur de scrutin, programat pentru 28 mai, împotriva adversarului său social-democrat, Kemal Kiliçdaroglu, aflat în fruntea unei coaliţii de şase partide de opoziţie.

„Indiferent de rezultat, 27 de milioane de oameni au preferat să ne voteze„, a continuat el, în timp ce operaţiunile de numărare a voturilor continuau.”Cred că vom termina aceste alegeri cu peste 50%” din voturi, a insistat el. Poporul a ales stabilitatea şi securitatea în aceste alegeri prezidenţiale„.

Recep Tayyip Erdogan a revendicat, de asemenea, majoritatea celor 600 de locuri din Parlament pentru Alianţa Naţională pe care a format-o pentru aceste alegeri parlamentare partidul său AKP cu câteva mici formaţiuni politice naţionaliste şi islamiste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După numărarea a 98,38% din voturi niciunul dintre candidați nu a obținut 50% din voturile exprimate, situație în care se ajunge la al doilea tur: Recep Tayyip Erdogan – 49,34%; Kemal Kiliçdaroglu – 45%. Voturile rămase de numărat provin în general din diaspora sau din orașele mari, unde contracandidatul lui Erdogan este preferat.

#alegeri #Erdogan #Kemal Kılıçdaroğlu #turcia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.