Primarul General Ion Ceban, o primă reacție după ce viceprimara Inga Ionesii și-a dat demisia

Olga Ursu – funcționara care va asigura interimatul funcției de viceprimar al Capitalei

Primăria Municipiului Chișinău rămâne fără un viceprimar. Este vorba despre Inga Ionesii, responsabilă de ramura economică.

Potrivit surselor Realitatea.md, Inga Ionesii își va duce la bun sfârșit proiectele în care este implicată, însă, oficial, aceasta nu mai deține funcția de viceprimar.

De asemenea, un canal de Telegram din Moldova a anunțat că Inga Ionesii a fost numită în funcția de șefă a Direcției Management instituțional din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. De menționat că anterior, Inga Ionesii a deținut funcția de ambasadoare a Republicii Moldova în Estonia.

Inga Ionesii a ocupat funcția de viceprimar al municipiului Chișinău în perioada ianuarie 2020 – iunie 2021.

Primarul General Ion Ceban, o primă reacție după ce viceprimara Inga Ionesii și-a dat demisia

Cine este Inga Ionesii:

Studii:

2006 – Institutul de instruire al OMC din Geneva. Diplomă regimuri comerciale și implementarea angajamentelor OMC
1996 – 1999 – Universitatea Liberă Internațională din Moldova, specializarea bănci și burse de valori
1990 – 1994 – Academia de Științe Economice din București, specializarea finanțe

Experienţă profesională:

Ianuarie 2020 – prezent – viceprimar al municipiului Chişinău
Aprilie 2016 – ianuarie 2020 – Ambasador al Republicii Molodva în Republica Estonia
2010 – 2016 – Director al Departamentului general cooperare economică internațională din cadrul Ministerului Economiei al Republicii Moldova
2007 – 2010 – Consilier economic în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Ungaria
2005 – 2007 – Director-adjunct departament, șef al direcției regimuri comerciale OMC, Ministerul Economiei al Republicii Moldova
2003 – 2005 – Șef al direcției cooperare bilaterală și regională, Ministerul Economiei al Republicii Moldova
2001 – 2003 – Șef-adjunct al direcției relații bilaterale și CSI, Ministerul Economiei al Republicii Moldova
2000 – 2001 – Șef adjunct al direcției relații, Ministerul Economiei al Republicii Moldova

Activități profesionale:

2003 – 2005 – membrul al Grupului de lucru a ţărilor CSI, în procesul de negocieri privind cooperarea economică şi crearea zonei de liber schimb în spaţiul CSI
2011 – 2013 – membrul echipei de negociatori privind Acordul de Liber schimb multilateral în cadrul CSI
2010 – 2014 – coordonatorul procesului de negocieri cu UE privind Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător, membrul echipei de negociatori
2012 – 2014 – membrul echipei de negociatori privind Acordul de liber schimb cu Turcia
2010 – 2015 – CEFTA contact point, responsabilă pentru negocierile desfășurate în cadrul inițiativei regionale Central Europene

Stagii:

Noiembrie 2005 – participarea la cursuri specializate cu privire la barierele tarifare şi netarifare în comerţ, organizatori – Secretariatul OMC, Geneva
Septembrie 2006 – participarea la curs specializat privind comerțul cu servicii, organizat de către Secretariatul OMC, Geneva
Septembrie 2011 – participarea la curs specializat privind crearea politicelor în comerţul intern şi oportunităţi de Integrare Europeană, organizatori – Uniunea de Comerţ, Turism şi Servicii din Italia
Martie 2012 – curs specializat privind barierele tehnice în comerț (TBT), organizat de către Secretariatul OMC, Geneva
Noiembrie – decembrie 2013 – curs de instruire „Facilitarea Procedurilor de Comerţ şi Transport, Thessaloniki, Grecia, organizat în cadrul Proiectului Băncii Mondiale pentru Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-est (TTFSE).
Februarie 2014 – curs regional privind dezvoltarea capacităților de negociere în comerț pentru țările Europei Centrale și de Est, organizat de către Joint Vienna Institute (JVI)

Limba maternă: Româna

Limbi vorbite:

rusa: fluent
engleza: bine
germana: cunoștințe de bază

Decorație: Medalia „Meritul Civic”, 2014

#Inga Ionesii #viceprimar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.