Republica Moldova nu va reveni „pe orbita Moscovei”, este încrezătoare Maia Sandu. Conform președintei, acțiunile hibride de care este învinuită Rusia au loc pentru a ne face să ne revizuim viziunile, fapt care nu se va întâmpla.

Declarațiile Maiei Sandu a apărut pe 10 mai, într-un editorial al publicației The Economist. Șefa statului a vorbit despre războiul din Ucraina, amenințările hibride la care este supusă Republica Moldova, crize și parcursul nostru european.

„Războiul nemilos și fără sens al Rusiei împotriva Ucrainei se presupune că ne va face pe noi și alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face. În calitate de președintă, mă încurajează să văd reziliența și perseverența poporului nostru în fața crizelor interconectate: războiul de la ușa noastră, șantajul energetic al Rusiei și inflația rezultată, recesiunea economică și protestele orchestrate. Cetățenii noștri au rămas fermi, iar parteneriatele noastre cu prietenii și aliații ne-au ajutat să rezistăm furtunii. Moldova devine mai puternică. Aceasta este o criză care cred că va edifica, nu va distruge țara noastră și va stabili direcția parcursului nostru pentru deceniile următoare

Privim cu groază suferințele din țara vecină, Ucraina. Sunt mândră de modul în care poporul nostru și-a deschis inimile și casele pentru sute de mii de refugiați care fug de atacurile brutale de acolo. Deși nimic nu se poate compara cu devastarea din Ucraina, războiul chiar de lângă hotarele noastre trimite unde de șoc care ne afectează și pe noi. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o invazie militară. Asaltul său asupra Moldovei este hibrid și conceput pentru a ne destabiliza și a ne forța, ca și pe Ucraina, înapoi pe orbita Moscovei. Strategia nu a reușit în Ucraina și nu va reuși în Moldova. Ne-am menținut poziția pentru mai bine de un an și vom continua să o facem”, scrie Sandu.

Lidera de la Chișinău informează că Moldova luptă contra amenințărilor hibride prin reforme, interconexiuni cu România și apropierea de UE. Ea se mai referă la contracararea dezinformării, sancționarea oligarhilor și influențele pe care Rusia le-ar exercita prin intermediul protestelor plătite.

„Cei care au pariat că ne pot schimba perspectiva au făcut un pariu greșit. Ne-am stabilit cursul cu mult timp în urmă și nu ne vom abate de la calea pe care o urmăm – calea spre aderarea la UE, spre pace, democrație și prosperitate.

Mișcarea noastră în sensul aderării la UE este ireversibilă. De decenii, UE a acționat pentru a asigura pacea în cea mai mare parte a Europei, aducând o mai mare coeziune socială, democrație și respect pentru drepturile omului. Văd și ce ne-a adus UE nouă, Moldovei, chiar și fără a fi membru. În ultimii 20 de ani, UE a ancorat dezvoltarea pașnică, prosperă și democratică a țării noastre.(…)

Aderarea Moldovei la UE reprezintă o investiție crucială în stabilitatea și securitatea comună a Europei. Credem că este vital să consolidăm relația noastră și îndemn UE să ia o decizie anul acesta pentru a lansa discuțiile de aderare la începutul anului 2024. Acest pas ne va da impulsul de care avem nevoie pentru a menține reformele și a consolida poziția Moldovei ca viitor membru”, mai notează Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinta Republicii Moldova mai vorbește despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, îmbunătățim interconexiunilor energetice și dezvoltarea infrastructurii.

„Ne dovedim a fi un partener de încredere pentru UE și multe alte țări. Contribuim la securitatea casei noastre comune europene, fiind un vecin puternic pentru Ucraina, menținând calmul în regiunea separatistă transnistreană și unindu-ne forțele cu UE pentru a contracara provocările de securitate generate de războiul de la ușa noastră. (…) Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în felul în care cei care au comandat războiul s-ar fi așteptat. Sperau să ne forțeze pe noi, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar au reușit doar să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Sperau să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar, în schimb, noi am întărit-o. Voiau ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o greșeală de calcul. Devenim doar mai agili pe măsură ce urmăm traiectoria noastră europeană. Moldova, viitoare membră UE, rămâne fermă, puternică și încrezătoare”, punctează șefa statului.

#aderare la UE #Moldova #Rusia #Sandu #securitate

Odată cu apropierea sezonului rece, crește cererea pentru lemnul de foc, iar prețurile diferă în funcție de întreprinderea silvică și categoria lemnului. În unele cazuri, un metru ster de lemn moale costă peste 1.000 de lei, iar lemnul tare ajunge până la 1.630 de lei, potrivit datelor prezentate de autorități.

Prețurile sunt medii și au caracter orientativ, astfel că pot varia în funcție de sortimentul lemnului și de condițiile de comercializare. La ÎS Bălți, un metru ster de lemn moale costă 540 de lei, iar cel tare – 1.080 de lei, în timp ce la ÎS Călărași prețurile sunt de 580 și 980 de lei.

La ÎS Chișinău, lemnul moale se comercializează cu 594 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.080 de lei. La ÎS Comrat, prețurile sunt de 786 și 1.150 de lei, iar la ÎS Edineț – de 650 și 1.100 de lei pentru lemnul moale și, respectiv, tare.

La ÎS Glodeni, un metru ster costă 670 de lei pentru lemnul moale și 1.150 de lei pentru cel tare. La ÎS Hîncești-Silva, prețurile ajung la 1.111 și 1.342 de lei, iar la ÎS Iargara – la 704 și 1.265 de lei.

La ÎS Nisporeni-Silva, lemnul moale costă în medie 1.143 de lei/m ster, iar cel tare – 1.357 de lei. La ÎS Silva-Sud Cahul, prețurile sunt de 445 și 1.064 de lei, iar la ÎS Soroca – de 550 și 1.080 de lei.

La ÎS Telenești, lemnul moale se vinde cu 570 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.134 de lei. La ÎS Tighina, prețurile sunt de 977 și 1.630 de lei, în timp ce la ÎS Cimișlia acestea ajung la 756 și 1.296 de lei.

La ÎS Sil-Răzeni, un metru ster de lemn moale costă 475 de lei, iar cel tare – 950 de lei. La ÎS Strășeni, prețurile sunt de 690 și 1.020 de lei, iar la ÎS Orhei – de 600 și 1.000 de lei.

La ÎS „Silva-Centru” Ungheni, lemnul moale costă 800 de lei/m ster, iar cel tare – 1.350 de lei. La ÎS Șoldănești, prețurile sunt de 570 și 960 de lei.

Și în rezervațiile naturale prețurile diferă. La „Codrii”, un metru ster de lemn moale costă 630 de lei, iar cel tare – 1.030 de lei. La „Pădurea Domnească”, prețurile sunt de 600 și 980 de lei, iar la „Plaiul Fagului” – de 600 și 1.000 de lei. La „Prutul de Jos” este indicat un preț de 555 de lei/m ster pentru lemnul moale.

Autoritățile precizează că lemnul procurat fără acte nu oferă garanția unei proveniențe legale, iar cumpărarea din surse neautorizate favorizează circuitul ilegal al masei lemnoase.

Ministerul Mediului îndeamnă cetățenii să cumpere lemn doar din surse autorizate și să solicite documente fiscale. Înainte de achiziție, cumpărătorii sunt îndemnați să verifice proveniența lemnului și prețul oficial de vânzare, iar factura sau bonul fiscal să fie păstrate pentru a confirma cumpărarea.

De asemenea, în perioada următoare, verificările la nivel național vor fi intensificate. Acestea vor viza zonele de tăiere, transportul masei lemnoase, proveniența acesteia și documentele care însoțesc comercializarea, inclusiv în cazul lemnului livrat către gospodării.

Cetățenii care au suspiciuni privind tăierea, transportul sau comercializarea ilegală a lemnului sunt îndemnați să sesizeze Inspectoratul pentru Protecția Mediului sau Poliția.