Comisia Electorală Centrală a inițiat 8 procese contravenționale pe faptele de finanțare ilegală a concurenților electorali, la alegerile din Găgăuzia. Ei au primit donații de la persoane fizice, cu depășirea plafonului maxim stabilit de lege.

„Consiliul Electoral Central al UTA Găgăuzia nu a stabilit în regulament care este plafonul maxim al donațiilor colectate în numerar de către concurenții electorali. Suplimentar, menționăm că, conform art. 2 din Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), regiunea este administrată în temeiul Constituției Republicii Moldova, prezentei legi şi altor legi ale Republicii Moldova, Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative ale Adunării Populare a Găgăuziei, care nu vin în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova”, notează CEC.

Verificând rapoartele totalizatoare privind finanțarea campaniei electorale, publicate pe pagina web de către Consiliul electoral central al Găgăuziei, Comisia Electorală Centrală a constatat mai multe donații din partea persoanelor fizice, cu depășirea plafonului maxim de numerar stabilit de lege – 11.700 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lista donațiilor primite, conform CEC:

Nicolae Dudoglo – donații din partea a 3 persoane, cu o depășire în sumă totală de 59.090 de lei;
Grigore Uzun – donații din partea a 7 persoane, cu o depășire în sumă totală de 184.800 de lei;
Mihail Formuzal – donații din partea a 2 persoane, cu o depășire în sumă totală de 18.600 de lei;
Victor Petrov – donații din partea a 21.persoane, cu o depășire în sumă totală de 436.800 de lei;
Dmitrii Croitor – donații din partea a 5 persoane, cu o depășire în sumă totală de 102.100 de lei;
Gheorghii Pavlioglo – donații din partea a 2 persoane, cu o depășire în sumă totală de 15.600 de lei;
Evghenia Guțul (Partidul Politic„Șor”) – donații din partea a 65 de persoane, cu o depășire în sumă totală de 458.800 de lei;
Serghei Cimpoieș – donații din partea unei persoane, cu o depășire în sumă totală de 148.300 de lei.

„Pe data de 5 mai 2023, Comisia Electorală Centrală a sesizat oficial Consiliul electoral central al Găgăuziei pentru a examina faptele descrise, care însă nu întreprins nici o acțiune în acest sens. Prin urmare, inacțiunea conducerii CEC Găgăuzia, care au calitatea de agenți constatatori care asigură colectarea rapoartelor privind gestiunea financiară și dețin din prima sursă informații despre posibilele încălcări ale legislației, a condus la comiterea unor încălcări similare și în cadrul turului doi al alegerilor pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei. Astfel, CEC a constatat suplimentar donații făcute de persoane fizice cu depășirea plafoanelor pentru donații în numerar pentru concurenții Evghenia Guțul și Grigorii Uzun”, mai precizează CEC.

Conform Codului contravențional, odată ce CEC a Găgăuziei nu a întreprins nici o acțiune, agenții constatatori din cadrul Comisiei Electorale Centrale au intervenit prin constatarea și înregistrarea celor 8 contravenții pe faptele menționate. Pasibili de răspundere sunt 106 donatori, bănuiți de finanțarea ilegală, prin depășirea plafonului donațiilor în numerar.

Încălcarea se pedepsește cu amendă cuprinsă între 30 și 90 de unități convenționale pentru persoane fizice și între 180 și 300 de unități convenționale pentru persoane cu funcție de răspundere.

#alegeri #CEC #finantare ilegala #Gagauzia #procese contraventionale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.