Cu două zile înainte de Adunarea Națională Moldova Europeană, HotNews.ro a discutat cu fostul ministru adjunct al Afacerilor Externe, Iulian Groza, și jurnalista Oxana Bodnar, ca să afle cât de europeană este Republica Moldova.

Iulian Groza afirmă că suntrem europeni, „vorbim o limbă europeană, limba română, iar prezentul și viitorul nostru sunt puternic ancorate în spațiul valoric european. Din 2005, integrarea europeană a fost declarată ca obiectiv de Parlamentul de atunci, cu o majoritate a comuniștilor”.

„De atunci încoace, această cale a noastră europeană a avut diferite sincope, diferite viteze. Dar în 2014, Moldova a semnat acordul de asociere cu UE și cetățenii moldoveni au obținut regimul de circulație fără vize în spațiu european. Dar anul trecut, în sfârșit, Uniunea Europeană a recunoscut perspectiva noastră europeană și am devenit țară candidată, împreună cu Ucraina. Integrare europeană nu este doar un angajament politic al unui guvern, al unui partid politic, este un obiectiv al țării noastre, al tuturor membrilor din societate, fie că este profesor, primar, om de afaceri etc. Momentul ales pentru miting este unul cât se poate de oportun. Pe 1 iunie, Moldova va găzdui pentru prima dată un summit al liderilor europeni, în satul Bulboaca, castelul Mimi. Summit-ul va reuni 50 de lideri europeni și este foarte important pentru noi, ca țară, să reconfirmăm faptul că Moldova este într-adevăr o țară europeană.

În același timp, timpurile sunt foarte complicate. Avem un război la hotare. Agresiunea rusă din Ucraina a afectat puternic toată arhitectura de securitate și toate regulile internaționale, iar Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina din cauza acestui război dus de Rusia”, afirmă Groza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Oxana Bodnar a punctat că „Republica Moldova are acum nevoie de o idee care va uni societate, pentru că societate este polarizată, în contextul în care, într-adevăr, Republica Moldova este supusă unui atac hibrid informațional fără precedent Acest lucru se vede foarte clar și acum în Găgăuzia și la unele surse care au intrat pe canale de Telegram, sunt tot felul de speculații, tensiuni și așa mai departe”.

„Cred că acest eveniment ar fi ideal, într-adevăr, să unească societate și să transmită un mesaj partenerilor externi, partenerilor din Uniunea Europeană, că Republica Moldova vrea și poate să fie parte a UE. Temerea unor experți este însă aceea că evenimentul să nu se transforme într-un eveniment electoral, politic sau un eveniment pro-PAS și nu pro Uniunea Europeană”, consideră jurnalista.

Interviul integral poate fi citit aici.

#Adunarea Europeană #Iulian Groza #Moldova #Oxana Bodnar #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.