Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a relaxat restricțiile care interzic bărbaților homosexuali și bisexuali să doneze sânge, scrie Bangbang.md cu referire la presa internațională.

Agenția FDA, în 2015, a renunțat la interdicția pe viață a donațiilor de la bărbații gay. Cea mai recentă politică a administrației SUA pentru Alimente și Medicamente evaluează toți potențialii donatori după același set de criterii, dar și analizează activitatea sexuală recentă, cu risc mai mare.

Actualizarea este inspirată din Marea Britanie și Canada, care în 2021, și respectiv 2022, au permis donațiile bărbaților gay, care au întreținut relații sexuale în ultimele trei luni. Noile reguli se aplică doar celor care au avut același partener sexual în perioada respectivă. Cei care au avut parteneri noi sau multipli și sex anal în ultimele trei luni nu sunt eligibili pentru a dona sânge.

De asemenea, FDA recomandă să amâne să facă o donație celor care utilizează profilaxia pre-expunere (PRrEP) sau profilaxia post-expunere (PEP) – medicamente utilizate în mod obișnuit pentru prevenirea infecției cu HIV, cu pretextul că utilizarea acestor medicamente ar putea întârzia detectarea HIV și, prin urmare, ar putea da rezultate fals negative la un test de screening.

Susținătorii drepturilor LGBTI+ au salutat, această mișcare. Campania pentru Drepturile Omului (HRC) a afirmat că această politică „pune capăt unei interdicții vechi de decenii, înrădăcinată în discriminare și părtinire”.

„Obișnuiam să donez sânge în mod firesc (și am organizat odată o colectare de sânge în campus la facultate), dar nu am reușit să o fac de ani de zile din cauza acestei politici discriminatorii. Încântat de această schimbare”, a scris pe Twitter, doctorul Scott Hadland, un medic instruit la Harvard.

Breaking: @US_FDA is done with its ban on gay men like me donating blood. I used to routinely donate blood (and once organized a campus-wide blood drive in college) but haven’t been able to for years because of this discriminatory policy. Thrilled for this change.🌈

— Scott Hadland, MD (@DrScottHadland) May 11, 2023

Americanilor homosexuali și bisexuali li s-a interzis să doneze sânge în 1983, pe măsură ce frica și dezinformarea cu privire la răspândirea HIV/SIDA s-au răspândit. Acesta marchează un punct de cotitură pentru autoritatea de reglementare ale cărei reguli anterioare de screening au fost condamnate ca homofobe.

#donare sange #homosexuali

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.