O adolescentă iubită de părinți s-a „automutilat” până la moarte, după ce a vizionat videoclipuri „înfricoșătoare”, promovate ca provocări pe TikTok.

Maia Walsh a fost descrisă ca fiind o tânără „frumoasă” și „inteligentă”, dar a murit în circumstanțe sfâșietoare, cu puțin timp înainte de a împlini 14 ani, scrie Mirror.

Tatăl Maiei, Liam, în vârstă de 48 de ani, din Basildon, Essex, a declarat că el crede că aceasta a murit în urma unui act de automutilare care a mers prost, fiind „influențată” de videoclipurile pe care le urmărea pe TikTok. El i-a adus un omagiu fiicei sale și a promis că va afla ce a împins-o pe fată până la moarte. Copila și-a pierdut viața în casa mamei sale din Hertford, în jurul miezului nopții, între 6 și 7 octombrie, anul trecut.

Liam a descris-o pe Maia ca fiind „o jucătoare pasionată de șah”.

Viața lui Liam a fost dată peste cap când, la primele ore ale unei dimineți reci de octombrie, a primit un telefon de la mama Maiei, care „țipa” că Maia a murit. Au urmat luni întregi de chin și angoasă, în timp ce Liam a ajuns să creadă că Maia a murit în urma unui act de automutilare care s-a sfârșit tragic.

Părinții nu au avut acces la telefonul, laptopul și tableta Maiei, așa că nu aveau nicio idee despre ce vizionase pe rețelele de socializare în perioada premergătoare morții sale. Poliția a reținut dispozitivele fetei timp de cinci luni și nu a făcut niciun progres până când mama Maiei a reușit să spargă parola unuia dintre dispozitive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Părinții fetei au găsit o fotografie, făcută cu aproximativ o lună înainte de moartea ei, în care aceasta își făcuse intenționat vânătăi pe gât, simulând un act de automutilare prin spânzurare.

Pe lângă aceasta, atunci când a răsfoit TikTok-ul Maiei, Liam a găsit două videoclipuri „înfiorătoare”, care prezentau în mod intensiv sinuciderea și automutilarea.

„Nu pot decât să le descriu ca fiind foarte greu de privit. Este cu adevărat tulburător să încerci să ghicești și să le înțelegi meritele, pentru că nu este artă, nu este amuzant, nu este informativ, ci este un fel de pregătire de un anumit fel… este ca și cum e bine să-ți faci rău”, a mai declarat tatăl fetei.

Din cauza politicilor platformei, istoricul de vizionare al unui utilizator este șters după 90 de zile, așa că Liam nu știe ce alte materiale video a accesat fiica sa pe platformă.

Liam l-a rugat pe gigantul tehnologic să îl ajute să găsească o soluție și să îi dea acces la videoclipurile pe care Maia le-ar fi urmărit în zilele și săptămânile dinaintea morții sale.

Numele unuia dintre conturile fetei făcea referire în mod explicit la sinucidere, iar Liam și-a amintit de o conversație pe care o avuseseră cu câteva luni înainte, în timp ce procesul lui Archie Battersbee, un elev care a suferit leziuni cerebrale catastrofale în urma unei „farse care a mers prost”, era mediatizat obsesiv. Mama băiatului crede că acesta fusese influențat de videoclipurile din social media să-și provoace rău.

Într-o zi din septembrie, anul trecut, fata i-a povestit tatălui ei despre un nou trend pe TikTok pe care îl urmărea, iar el a sfătuit-o să nu o facă și ea ce vede, și a avertizat-o că folosirea rețelelor de socializare poate deveni un pericol. De asemenea, el credea că Maia nu a avut niciodată intenția de a se sinucide, deoarece în ziua morții sale, în telefonul ei au descoperit că aceasta făcuse o listă de cadouri pe care spera să le primească de ziua ei.

#adolescenta #suicid #tiktok

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.