Erevanul este pregătit să recunoască teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv Nagorno-Karabah, a declarat premierul armean Nikol Pașinian într-o conferință de presă. Recunoașterea Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului este posibilă cu condiția ca securitatea populației armene să fie asigurată, a precizat el.

„Teritoriul de 86,6 mii km pătrați include și Nagorno-Karabah. Dar trebuie să stabilim că problema drepturilor și securității armenilor din Nagorno-Karabah ar trebui să fie discutată în dialogul Stepanakert-Baku”, a spus el (citat de Sputnik Armenia).

Potrivit lui Pașinian, Armenia așteaptă garanții internaționale că astfel de negocieri vor avea loc.

Prim-ministrul a declarat deja mai devreme că Armenia recunoaște integritatea teritorială a Azerbaidjanului în granițele vremurilor URSS. Pe 18 aprilie, în cadrul unui raport către parlament, el a spus că pacea în regiune este posibilă doar dacă Erevanul stabilește că teritoriul său este de 29,8 mii km pătrați din RSS Armeniei, în ale cărei granițe republica și-a câștigat independența în 1991.

După aceste cuvinte, opoziția armeană l-a acuzat pe Pașinian că a predat Nagorno-Karabah. Regiunea făcea parte din RSS Azerbaidjan și după prăbușirea Uniunii Sovietice a fost recunoscută ca parte a Azerbaidjanului. După încheierea primului război din Karabakh în 1994, regiunea a fost de fapt sub controlul Armeniei, deși Erevan a susținut independența autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah, dar nu a recunoscut-o legal.

Cu privire la disponibilitatea de a renunța la pretențiile față de Nagorno-Karabah și de a semna documente, unde zona Armeniei apare la 29.800 de km pătrați, a mai declarat Pașinian în septembrie 2022. Acest lucru s-a întâmplat după ce Azerbaidjanul a lansat greve la granița orașelor armene, inclusiv în stațiunea Jermuk.

Premierul a spus atunci că el și echipa sa vor „să semneze o hârtie, din cauza căreia noi, mulți oameni, vom fi criticați, certați, numiți trădători, chiar și poporul poate decide să ne scoată de la putere” și al cărui scop va fi pacea și securitatea Armeniei pe piața de 29,8 mii km pătrați.

Atunci cuvintele lui Pașinian au provocat proteste în Erevan, Stepanakert și în alte orase. Manifestanții au cerut demisia premierului.

#Armenia #Azerbaidjan #Karabah #Nikol Pașinian

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.