Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova, cu suportul Organizației Internaționale a Muncii, a organizat pe 25 mai o masă rotunda cu genericul „Relațiile de muncă – modernizare continuă”. Scopul evenimentului era să aducă în vizor mai multe probleme din domeniu.

Este vorba despre perspectivele de amendare a legislației muncii; aspecte teoretice și practice privind aplicarea clauzei de neconcurență; angajarea salariaților prin intermediul agenților de muncă temporară – necesitate pe piața muncii, precum și identificarea problemelor de aplicare a legislației muncii cu care se confruntă angajatorii.

Vladislav Caminschi, directorul executiv al CNPM, a menționat că unul din obiectivele Confederației este ca împreună cu partenerii sociali și autoritățile să fie identificate premise pentru implementarea în legislația națională a mecanismului Agentului de muncă temporară, adăugând că, deși, există susținere, inclusiv, din partea OIM, în țara noastră nu este implementat încă această formă de încadrare în câmpul muncii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară (agenţia privată de ocupare a forţei de muncă) și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. În același timp, directorul CNPM a menționat că pe agenda patronatelor pentru perioada următoare se regăsește și elaborarea unei liste exhasutive a documentelor pe care trebuie să le elaboreze angajatorul – de la angajare până la transmiterea în arhivă a actelor, o abordare clară privind contractele de ucenicie, la perfectarea cărora sunt o serie de carențe, precum și identificarea unor mecanisme de alternativă pentru soluționarea litigiilor de muncă – până a ajunge în instanța de judecată”, susțin organizatorii.

Un alt subiect de pe agenda mesei rotunde a vizat mecanismul clauzei de neconcurență, care prevede că părțile pot negocia o clauză prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului individual de muncă să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său, pe perioada negociată de părți. Pe parcursul acestei perioade, angajatorul îi achită salariatului o indemnizație lunară, a cărei mărime va fi negociată, dar care nu va fi mai mică de 50% din leafa medie lunară.

Politicianul Fiodor Gagauz a anunțat astăzi, în cadrul unui briefing, lansarea campaniei de informare „Vocea poporului găgăuz”. Inițiativa se va desfășura sub forma unor consultări publice pe teritoriul Găgăuziei.

„Mă voi întâlni cu oamenii și voi vorbi deschis despre ceea ce se întâmplă cu Găgăuzia, despre riscurile existente și, cel mai important, despre ceea ce trebuie să facem pentru a proteja autonomia. Rezultatele acestor întâlniri vor fi publice. Voi informa despre propunerile locuitorilor autonomiei și voi face tot posibilul ca vocea poporului nostru să fie auzită.

Nu pot fi luate decizii privind viitorul Găgăuziei fără locuitorii Găgăuziei. Sunt convins că această campanie va contribui la unirea oamenilor în jurul obiectivului principal — păstrarea și dezvoltarea autonomiei, readucerea relațiilor dintre Comrat și Chișinău în cadrul legii și al dialogului”, a declarat politicianul.

Fostul deputat a spus că, scopul principal este să protejeze Găgăuzia și să creeze condiții pentru dezvoltarea acesteia ca parte integrantă a Republicii Moldova.

Fiodor Gagauz a menționat că, astăzi, situația ce se conturează în jurul autonomiei găgăuze este îngrijorătoare, de aceea sunt necesare discuții și măsuri. În opinia sa, în ultimii ani, autonomia a pierdut o serie de competențe importante, relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns, de facto, într-un impas, iar dacă acest proces nu va fi oprit acum, consecințele ar putea fi ireversibile.

„Cu mai bine de 30 de ani în urmă, Republica Moldova a demonstrat întregii Europe că știe să soluționeze conflictele complexe pe cale pașnică. Atunci, Parlamentul a adoptat Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care a devenit baza compromisului dintre Comrat și Chișinău. O lege care a permis crearea condițiilor pentru dezvoltarea armonioasă a poporului găgăuz și pentru contribuția acestuia la dezvoltarea patriei noastre comune — Republica Moldova. De-a lungul tuturor acestor ani au apărut și chestiuni controversate, însă acestea au fost soluționate prin dialog.

Din păcate, în ultimii ani situația s-a schimbat radical. Vedem o reducere treptată a competențelor Găgăuziei. Centrul a privat autonomia de una dintre competențele sale de bază — dreptul de a organiza în mod independent alegerile pentru conducerea sa. Acum se schimbă și regulile alegerilor. Sunt introduse noi restricții, din cauza cărora o parte dintre locuitorii Găgăuziei ar putea pierde posibilitatea de a fi aleși în funcția de Bașcan al autonomiei sau ca deputați ai Adunării Populare”, a relatat fostul deputat.

Potrivit lui Găgăuz, bașcanul Găgăuziei este, de facto, exclus din activitatea Guvernului, autoritățile locale și-au pierdut posibilitatea de a participa la numirea conducătorilor unor structuri importante ale statului din autonomie — șeful poliției, conducătorul Serviciului de Informații și Securitate și procurorul Găgăuziei. Conform politicianului, în prezent este examinată și problema subordonării Direcției Generale Învățământ a autonomiei direct Ministerului Educației.

„Practic, a dispărut și dialogul parlamentar normal dintre Comrat și Chișinău. În locul căutării unui compromis, vedem tot mai des decizii unilaterale ale partidului de guvernare.

Și accesul locuitorilor Găgăuziei la justiție a devenit mai dificil. Instanța de judecată din Vulcănești a fost lichidată. Peste un an, o soartă similară ar putea avea și instanța din Ceadîr-Lunga. Curtea de Apel Comrat a devenit deja o subdiviziune a Curții de Apel Cahul.

Cel mai recent exemplu este inițiativa deputaților PAS, care modifică condițiile și cerințele privind conducerea companiei publice de televiziune și radio din Găgăuzia, GRT — directorul acesteia și membrii Consiliului de Supraveghere”, a adăugat politicianul.

Fiodor Gagauz a mai declarat că „fiecare dintre aceste decizii, luată separat, poate fi explicată de autorități prin reforme, necesitatea uniformizării sau prin alte motive. Dar dacă le privim împreună, imaginea devine evidentă: pas cu pas are loc anularea statutului autonom al Găgăuziei”.

„Dintr-un exemplu de soluționare pașnică a unui conflict, ne transformăm într-un contraexemplu pentru Transnistria și pentru întreaga Europă. Într-un exemplu despre cum nu trebuie procedat cu o regiune autonomă, al cărei statut este garantat de Constituție. Acest lucru nu poate fi permis”, a mai spus politicianul.