Rusia îşi pune ameninţările în practică şi a început să livreze ogive nucleare Belarusului, care se învecinează cu Uniunea Europeană (UE), a anunţat joi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, în timp ce armata rusă se află într-o situaţie delicată în Ucraina, în aşteptarea unei contraofensive iminente a forţelor ucrainene, relatează AFP.

Lukaşenko, care se afla la Moscova la un summit regional, nu a fost în măsură să spună dacă armamentul respectiv se află deja în ţara sa, însă a declarat că omologul său rus Vladimir Putin – care a agitat această ameninţare în martie – i-a spus cu o zi înainte că a semnat decretul cu privire la acest transfer.

”Transferul încărcăturilor nucleare a început”, a declarat Lukaşenko, într-o înregistrare video difuzată pe Telegram.

Rusia nu a făcut, imediat, niciun comentariu.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat la 25 martie că Moscova urma să desfăşoare armament nuclear ”tactic” pe teritoriul Belarusului, o ţară care se învecinează cu Polonia, Lituania şi Ucraina, alimentând astfel temeri cu privire la o ecaladare a războiului din ultima.

„Russian nuclear weapons located in Belarus are completely safe. No saboteurs will break through, particularly from Poland,” Lukashenko said. pic.twitter.com/ZYpMLvk8sP

— NOELREPORTS 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) May 25, 2023

Acest anunţ a fost denunţat puternic de către comunitatea internaţională, de către Occident mai ales, în contextul în care liderul de la Kremlin a evocat, de când şi-a luat cu asalt vecinul, în februarie 2022, posibilitatea unei recurgeri la arma atomică.

Opozanta în exil Svetlana Tihanovskaia a denunţat joi, pe Twitter, o ameninţare ”la adresa întregii Europe”.

”Atunci când vorbim despre arme nucleare tactice, majoritatea sunt la fel de puternice ca cea care a ucis 140,000 de oameni la Hiroshima”, a subliniat ea.

Pe teren, în Ucraina, gruparea paramilitară Wagner a început să transfere armatei ruse regulate poziţiile sale în oraşul devastat Bahmut (est).

Această operaţiune se deafăşoară într-un moment în care armata rusă se află într-o situaţie delicată, după ce a pierdut, potrivit ucrainenilor, 20 de kilometri păraţi la nord şi la sud de oraş.

”Suntem pe cale să retragem unităţile din Bahmut azi (joi). Până la 1 iunie, cea mai mare parte se va instala în baze din linia frontului”, a anunţat şeful Wagner, Evgheni Prigojin, într-o înregistrare video postată pe Telegram.

Adjuncta ministrului ucrainean al Apărării, Ganna Maliar, a confirmat că mercenarii Wagner le-au lăsat poziţiile lor trupelor regulate ruse ”la periferia bahmutului”.

Ea a precizat că forţele ucrainene deţin o poziţie în sud-vestul acestui orăşel industrial care a fost teatrul celei mai îndelungate şi sângeroase bătălii a ofensivei ruse.

Prigojin a evluat miercuri numărul morţilor în rândul grupării sale 10.000 de deţinuţi recrutaţi în închisori ruseşti şi la un număr similar – neprecizat – în rândul combatanţilor săi profesionişti.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ucraina anunţă că mizează pe înaintarea sa în jurul acestui orăşel pentru a efectua o ”încercuire tactică”.

”Inamicul (rus) încearcă să ne oprească înaintarea pe flancuri prin tiruri de artilerie. El este pe cale de a consolida flancurile cu unităţi suplimentare”, a anunţat Maliar.

Forţele Aeriene ucrainene au semnalat, în cursul nopţii de miercuri spre joi, un nou atac rus cu 36 de drone de tip Shahed de fabricaţie iraniană asupra părţii de sud a Ucrainei – care au fost distruse toate.

PMCs Wagner withdraws units from Bakhmut to rear

Members of the Wagner PMCs are sent to the rear areas to recuperate and repair equipment. The head of the PMCs, Prigozhin himself, is present on the spot.

All positions and ammunition will be transferred to the military of the… pic.twitter.com/uLHZYwkSAg

— DAVID E (@DAVID_STOIC1) May 25, 2023

Rusia ”continuă să terorizeze Ucraina” prin atacuri nocturne, a denunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram. Autorităţile ruse din Peninsula Crimeea, anexată în 2014 de Moscova, au anunţat că au doborât, la rândul lor, şase drone ucrainene în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Armata rusă a anunţat că a trimis avioane de vânătoare pentru a împiedica, susţine ea, două bombardiere strategice americane să încalce frontiera rusă, deasupra Mării Baltice, pentru a doua oară în această săptămână.

#Aleksander Lukașenko #armata #Rusia

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.