Congresul deputaților și autorităților reprezentative de toate nivelurile din Găgăuzia, care a avut loc sâmbătă la Comrat, a adoptat o pseudo-rezoluție, prin care i-au cerut președintei țării, Maia Sandu, Parlamentului și Guvernului să „înceteze să pună piedici” autorităților regiunii autonome în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Constituție și Legea cu privire la statutul Găgăuziei.

Autorii rezoluției a cărei text a fost citit în limba rusă, dar nu în cea găgăuză, au solicitat, pe un ton ultimativ, o serie de cerințe. Printre acestea se numără următoarele: oferirea unui statut juridic special Găgăuziei în Constituție, instituirea, în termen de 3 luni, a serviciului vamal, a inspecției fiscale și a altor organe de control în autonomie, precum și oferirea unei cote reprezentative în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile din Găgăuzia cer restabilirea statutului de membru al Procurorului Găgăuziei în Consiliului Superior al Procurorilor, interzicerea activităților partidelor al căror program include lichidarea Republicii Moldova ca stat independent, și, totodată, crearea unei misiuni de garanți, formată din reprezentanți ai Consiliului Europei, ONU, Rusiei, Turciei și Germaniei, care ar asigura respectarea de către autoritățile centrale a statutului unității administrativ-teritoriale autonome.

În cazul în care Chișinăul le va ignora solicitările, forțele de la Comrat își rezervă dreptul organizării unui referendum privind viitorul Găgăuziei.

La eveniment au participat mai mulți lideri politici din autonomie, printre care fostul deputat și primar al orașului Comrat, Nicolae Dudoglo, dar și actuala bașcană, Irina Vlah, care a criticat-o dur pe Maia Sandu și partidul PAS.

#Comrat #Gagauzia #rezolutie #separatism #Ultimatumuri

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.