BioNTech va merge astăzi în instanţă pentru a se apăra împotriva unui proces din partea unei femei din Germania care solicită despăgubiri pentru presupusele efecte secundare ale vaccinului său împotriva Covid-19, primul dintre sutele de posibile cazurilor din ţară.

Femeia, care îşi exercită dreptul, în temeiul legislaţiei germane privind confidenţialitatea, ca numele ei să nu fie făcut public, dă în judecată producătorul german de vaccinuri pentru obţinerea unor daune de cel puţin 150.000 de euro pentru vătămare corporală, precum şi despăgubiri pentru daune materiale nespecificate, potrivit tribunalul regional din Hamburg care judecă cazul şi firma de avocatură Rogert & Ulbrich, care o reprezintă. Reclamanta susţine că a suferit dureri în partea superioară a corpului, extremităţi umflate, oboseală şi tulburări de somn din cauza vaccinului.

Tobias Ulbrich, avocat la Rogert & Ulbrich, a declarat că intenţionează să conteste în instanţă evaluarea făcută de autorităţile de reglementare ale Uniunii Europene şi de organismele germane de evaluare a vaccinurilor conform căreia vaccinul BioNTech are un profil risc-beneficiu pozitiv.

Legea farmaceutică germană prevede că producătorii de medicamente sau vaccinuri sunt obligaţi să plătească despăgubiri pentru efectele secundare numai dacă ”ştiinţa medicală” arată că produsele lor provoacă un prejudiciu disproporţionat în raport cu beneficiile lor sau dacă informaţiile de pe etichetă sunt greşite.

BioNTech, care deţine autorizaţia de introducere pe piaţă în Germania pentru vaccinul pe care l-a dezvoltat în colaborare cu Pfizer, a declarat că, după o analiză atentă, a concluzionat că acest caz este lipsit de fond.

”Profilul pozitiv beneficiu-risc al Comirnaty rămâne pozitiv şi profilul de siguranţă a fost bine caracterizat”, a spus firma de biotehnologie, referindu-se la numele de marcă al vaccinului.

Compania a subliniat că aproximativ 1,5 miliarde de oameni au primit vaccinul în întreaga lume, inclusiv peste 64 de milioane în Germania.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) spune că vaccinul Comirnaty al BioNTech, cel mai frecvent utilizat în lumea occidentală, este sigur de utilizat. Într-o conferinţă de presă de săptămâna trecută, EMA a reafirmat beneficiile tuturor vaccinurilor pe care le-a aprobat împotriva Covid-19, inclusiv cele ale BioNTech, spunând că numai în primul an al pandemiei s-a estimat că vaccinurile au ajutat la salvarea a aproape 20 de milioane de vieţi la nivel global.

S-a spus că există un risc foarte mic de miocardită şi pericardită, două tipuri de inflamaţie a inimii, în urma vaccinării cu Comirnaty, în principal pentru bărbaţi tineri.

Efectele secundare neaşteptate, după ce un medicament are aprobarea de reglementare, sunt rare.

Viteza fără precedent cu care au fost dezvoltate vaccinurile împotriva Covid în timpul pandemiei a însemnat că potenţialele efecte secundare neobişnuite ar putea să nu fi fost detectate atât de uşor cum ar fi fost în studiile tradiţionale mai lungi.

EMA a spus că monitorizarea siguranţei nu a fost compromisă în timpul evaluării rapide. Până în mai, EMA a înregistrat aproape 1,7 milioane de rapoarte spontane de reacţii adverse suspectate, ceea ce se traduce în aproximativ 0,2 pentru fiecare 100 de doze administrate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aproape 768 de milioane de doze de vaccin au fost administrate în Spaţiul Economic European (SEE), care include cele 27 de state membre UE plus Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Cele mai frecvente efecte secundare temporare sunt durerile de cap, febra, oboseala si durerile musculare. De asemenea, EMA monitorizează evenimentele adverse sau bolile după vaccinare şi verifică frecvenţele care depăşesc ratele normale în populaţia nevaccinată.

Nu este clar cine ar plăti cheltuielile de judecată sau despăgubirile în cazul în care reclamantul va câştiga cauza.

Surse au spus că unele dintre acordurile de cumpărare în vrac ale UE cu producătorii de vaccinuri, inclusiv BioNTech-Pfizer, conţineau derogări de răspundere totală sau parţială atât pentru costurile legale, cât şi pentru eventualele compensaţii, care ar putea obliga guvernele UE să suporte unele dintre costuri.

La fel ca multe alte ţări, Germania are, de asemenea, o schemă de sprijin financiar din sectorul public pentru persoanele care suferă daune permanente din cauza vaccinurilor, cunoscută sub numele de program de compensare fără vină, dar participarea la program nu blochează pe cineva care solicită despăgubiri separat. Statele Unite au acordat producătorilor imunitate de răspundere pentru vaccinurile împotriva Covid care primesc aprobare de reglementare.

Rogert & Ulbrich spune că a înregistrat aproximativ 250 de dosare pentru clienţii care solicită despăgubiri pentru presupusele efecte secundare ale vaccinurilor împotriva Covid-19. O altă firmă de avocatură, Caesar-Preller, afirmă că reprezintă 100 de cazuri, ambele firme spunând separat că acoperă aproape toate cazurile din Germania între ele.

#BioNTech #COVID-19 #UE #vaccin

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.