Agenții economici implicați în învățământul dual vor beneficia de compensarea (în proporție de până la 50%) a cheltuielilor suportate pentru organizarea și realizarea programelor de formare profesională prin învățământ dual a elevilor.

În acest scop, din bugetul de stat pentru anul curent au fost alocați 10 milioane de lei, care vor fi distribuiți de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Modalitatea de accesare a fondurilor a fost prezentată astăzi în cadrul evenimentului organizat de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și Camera de Comerț și Industrie.

„Dezvoltarea învățământului dual contribuie în mod direct la îmbunătățirea formării profesionale și asigurarea cu specialiști calificați conform tendințelor actuale și viitoare ale sectoarelor economice. Prin intermediul învățământului dual agenții economici au posibilitatea de a participa la pregătirea forței de muncă, dar și de a alege cei mai buni candidați la angajare după încheierea perioadei de instruire. Încurajez pe această cale companiile autohtone să se alăture demersului nostru de a crește interesul pentru învățământul dual”, a declarat ministrul Anatolie Topală.

Formularul privind depunerea cererii de compensare a cheltuielilor unităților în învățământul dual poate fi accesat pe site-ul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Regulamentul privind modul de compensare a cheltuielilor unităților din învățământul dual prevede compensarea cheltuielilor pentru achitarea remunerației de formare profesională, pentru achitarea salariului de bază lunar al maistrului-instructor, pentru organizarea locurilor de instruire, pentru instruirea psihopedagogică de cel puțin 20 de credite a maistrului-instructor și alte cheltuieli necesare pentru desfășurarea procesului de organizare a învățământului dual.

În învățământul dual elevii petrec circa 30% din durata programului de instruire în instituția de învățământ, iar restul, aproximativ 70%, în cadrul uneia din cele peste 120 de companii partenere. Astfel, accentul este pus pe instruirea practică, în condiții similare celor reale de muncă. Mai mult, elevii beneficiază de bursă de studii, cazare și alimentație gratuită, dar și de remunerație din partea companiei, care pornește de la 4000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antreprenori #cheltuieli #învățământ dual

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.