La peste trei ani de la apariţia COVID-19, comisia de ancheta parlamentară britanică privind gestionarea de către guvern a pandemiei îşi începe audierile marţi într-o atmosferă deja electrică.

Pandemia de coronavirus a făcut peste 227.000 de morţi în Regatul Unit, unul dintre cele mai grave bilanţuri din Europa. Boris Johnson, la acea dată şef al guvernului conservator, a fost acuzat că a acţionat prea târziu, în special prin faptul că nu impus imediat un lockdown populaţiei. Dar, între timp, critici, foarte virulente în presa conservatoare, au venit şi din partea oponenţilor măsurilor de izolare impuse repetat în cursul pandemiei.

Prima parte a anchetei acestei comisii, prezidată de fostul magistrat Heather Hallett, ar trebui să stabilească dacă „pandemia a fost planificată corespunzător şi dacă Regatul Unit a fost suficient de pregătit pentru această eventualitate”. Zeci de martori – personalităţi politice şi experţi – urmează să fie audiaţi timp de şase săptămâni. Deschise publicului, audierile vor fi transmise şi în direct pe Youtube.

Familiile victimelor şi-au exprimat regretul că nu fac parte dintre martorii audiaţi în această primă parte a anchetei.

„Fără a învăţa din experienţele membrilor noştri, cum poate ancheta evalua corect deciziile luate de responsabili?„, s-a plâns Barbara Hervert, din grupul Covid Breaved Families, reunind rude ale victimelor.

Climatul politic din jurul procedurii este, de asemenea, exploziv. În cadrul pregătirii pentru anchetă, Heather Hallett a cerut guvernului să-i furnizeze numeroase documente, printre care schimburi de mesaje pe WhatsApp între Boris Johnson şi o serie de responsabili politici şi sanitari. Cererea a stârnit controverse, guvernul Rishi Sunak refuzând să i se supună, considerând că acestea sunt elemente „fără legătură cu munca” desfăşurată de comisia de anchetă. Cabinetul se teme de un precedent care ar face toate comunicările interne către echipele guvernamentale susceptibile să ajungă în spaţiul public.

Executivul a indicat că intenţionează să sesizeze justiţia pentru a stabili dacă cererile anchetei sunt justificate. La rândul său, Boris Johnson a afirmat că nu are nimic de ascuns şi a spus că este gata să ofere el însuşi mesajele comisiei. Fostul premier a fost constrâns să demisioneze în vara lui 2022 după o serie de scandaluri, printre care petreceri organizate la Downing Street în plin lockdown. El a negat întotdeauna că a încălcat cu bună ştiinţă regulile sanitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O comisie parlamentară, distinctă de cea care îşi începe audierile marţi, a fost însărcinată să stabilească dacă Boris Johnson a minţit parlamentul, afirmând în mod repetat că toate restricţiile sanitare au fost respectate la Downing Street. Boris Johnson risca suspendarea, chiar noi alegeri dacă ancheta concluziona că a minţit, însă cel interesat a trântit uşa vineri după ce a primit rezultatele preliminare şi a demisionat zgomotos din fotoliul său de parlamentar. Concluziile ar urma să fie făcute publice în zilele următoare.

#COVID-19 #Marea Britanie #reguli sanitare

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.