Ministerul Sănătății anunță că moldovenii stabiliți în străinătate vor putea fi membri ai Consiliilor de Administrație ale instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești (IMSP) din Republica Moldova. Acest lucru va fi posibil exclusiv pentru cetățenii care activează în instituții medicale, științifice sau de învățământ medical peste hotare.

Nu se menționează în comunicat și care va fi remunerarea pentru moldoveni.

„Pentru prima dată reprezentanții diasporei au fost incluși în componența consiliilor, la aprobarea, prin ordinul ministrului, a noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a IMSP. Astfel, va fi posibilă valorificarea potențialului persoanelor din diaspora, prin transferul de experiențe, inovații și crearea de punți, toate pentru dezvoltarea sistemului medical”, anunță Ministerul Sănătății.

Anunțul privind depunerea dosarelor va fi făcut public de Ministerul Sănătății.

„Pentru a fi selectate, persoanele din diaspora vor trebui să expedieze, în adresa ministerului, dosarul, care va conține cererea de participare, CV-ul, scrisoarea de motivație și alte acte indicate în anunț. În urma examinării dosarelor, de către comisia instituită de minister, va fi ales și numit membru al consiliului reprezentantul din diaspora cu cele mai relevante competențe profesionale pentru instituția medicală indicată. Astfel, persoanele din diaspora vor putea, de rând cu ceilalți membri ai consiliului, să examineze și aprobe planul strategic de dezvoltare al instituției, să verifice transparența procedurilor de achiziție publică a bunurilor, lucrărilor și serviciilor, dar și să înainteze fondatorului propuneri de dezvoltare a acesteia, sugestii de redresare a situației atunci când se constată deficiențe în activitatea instituției”, se mai arată în comunicatul instituției.

Ședințele Consiliului de Administrație pot fi desfășurate cu prezență fizică, online sau în format hibrid. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, scrie într-un mesaj pe contul său de Facebook că „avem nevoie de dumneavoastră și aici, în spitalele noastre de acasă, – unele mai mici, pitulite sub copaci bătrâni, altele mai mari, cu lifturi scârțîite și etaje multe sub soare, în care se tratează părinții, rudele, prietenii, colegii de școală, vecinii noștri și ai dumneavoastră”.

„M-am gândit cum am putea să vă atragem în activitățile noastre, cum am putea avea schimb de experiență, de competențe, și am găsit. La schimbarea regulamentului de activitate a instituțiilor medico-sanitare publice, am inclus cerința ca în Consiliul de Administrație un membru să fie medic din diasporă. Dragi și stimați colegi din diasporă, procedura de aplicare e foarte simplă, fără birocrație, puteți alege spitalul din localitatea de baștină, sau după profilul specialității deținute, depune cererea și CV-l la Ministerul Sănătății și noi vom reveni la dvs foarte rapid. Astfel vom construi și mai multe punți, vom avea în Consiliu un ochi cu experiență din afară, vom deveni mai transparenți, mai competitivi, dar și vom pune în valoare si acasă oamenii acestei țări. Și, vă așteptam acasă chiar dacă rămâneți în continuare în Paris sau Toronto, Tallin sau Milano, Sydney sau Jerusalem”, a conchis ministra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, Șeful Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Iurie Crasiuc, a expediat către sindicate o scrisoare prin care anunță că vrea să concedieze 40 de angajați ai instituției, pentru că aceștia și-au atins vârsta de pensionare. Din listă vedem că fără muncă riscă să rămână cel puțin 13 medici, șefi de servicii, paznici și șoferi.

DOC EXCLUSIV În plină criză de cadre medicale, 40 de angajați de la Ambulanță riscă să rămână șomeri

#diasporă #Ministerul Sănătății #regulament nou

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.