Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă echivalentul a 145 milioane de dolari, cu 5 milioane de dolari mai puțin în luna aprilie față de martie și cu 1,4 milioane de dolari mai puțin față de luna similară a anului 2022, scrie BANI.MD.

În aprilie 2023, transferurile în euro au ajuns la cota de 81,5% față 36,1% acum 10 ani.

Acum zece ani transferurile moldovenilor era făcute în euro, dolari și ruble rusești. Or, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat geografia transferurilor, iar trimiterile în ruble rusești s-au redus constat urmare a sancțiunilor occidentale. În luna aprilie, cota transferurilor este 0%.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#transferuri bancare #transferuri bani #transferuri diaspora

O eventuală demitere a șefei Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, în urma atacului cibernetic care a dus la expunerea datelor personale a circa 750.000 de cetățeni, va putea fi examinată după încheierea investigației interne. Declarația a fost făcută de deputatul PAS Dorian Istratii, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea.

Acetsa a precizat că în domeniul securității cibernetice sunt responsabile mai multe instituții, inclusiv Agenția de Guvernare Electronică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC). Potrivit lui, Guvernul ar trebui să prezinte o poziție comună după încheierea tuturor procedurilor de investigare.

„La moment, ceea ce se face este investigația internă acolo și cred că cel mai pertinent este ca Guvernul să vină cu o reacție consolidată, după finalizarea tuturor procedurilor”, a declarat Dorian Istratii.

Totodată, deputatul a subliniat necesitatea consolidării investițiilor în securitatea cibernetică și a atragerii specialiștilor calificați pentru a preveni incidente similare.

„Trebuie să fortificăm investițiile în domeniu, trebuie să avem specialiști foarte buni care să lucreze în acest domeniu, să putem să ne apărăm”, a afirmat parlamentarul.

Amintim că un atac cibernetic asupra sistemelor informatice ale autorităților a dus la expunerea datelor personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni. Circumstanțele incidentului și responsabilitățile instituțiilor implicate urmează să fie clarificate în cadrul investigațiilor.