Canabis, cocaină, heroină: gama şi disponibilitatea drogurilor continuă să se extindă în Europa, la fel şi producţia lor, avertizează vineri Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) în raportul său anual, citat de agenţiile internaţionale de presă.

„Voi rezuma această situaţie după cum urmează: Peste tot, de toate, toată lumea. Drogurile ilicite clasice sunt acum accesibile pe scară largă, în timp ce continuă să apară noi substanţe cu un conţinut ridicat de principii active”, a notat Alexis Goosdeel, directorul observatorului, citat într-un comunicat de presă.

Raportul atrage atenţia asupra gamei largi de substanţe psihoactive disponibile, care sunt adesea cu un conţinut ridicat de ingrediente active şi cu un grad ridicat de puritate.

Doar o mică parte din volumul de cocaină care ajunge în Europa este confiscată

Deja de mai mulţi ani cocaina produsă în America de Sud îşi consolidează poziţia în Europa, unde ajunge în cantităţi mari prin porturi, ascunsă în containere maritime, cu un total de 303 tone confiscate în 2021.

Datele preliminare arată că anul trecut au fost interceptate 162 de tone numai în porturile Anvers (Belgia) şi Rotterdam (Olanda), în timp ce doar în Franţa au fost interceptate 27,7 tone de pulbere albă.

Datele sugerează că grupurile infracţionale organizate vizează în mai mare măsură porturi mai mici situate în alte ţări ale UE, precum şi în ţările învecinate, subliniază observatorul.

Chiar autorităţile admit că doar o mică parte din volumul de cocaină ajunsă în Europa este confiscată de forţele de ordine.

Canabisul, drogul numărul 1, consumat de peste 22 de milioane de europeni în 2022

Raportul EMCDDA atenţionează şi în legătură cu apariţia atelierelor de fabricare a cocainei pe teritoriul european: aici au fost desfiinţate în 2021 un total de 34 de laboratoare, faţă de 23 în 2020.

Cocaina este cel mai popular stimulent ilegal folosit în Europa, fiind consumată anul trecut de 3,7 milioane de adulţi (cu vârsta între 15 şi 64 de ani). Rămâne însă cu mult în urma canabisului, drogul numărul 1, consumat de peste 22 de milioane de adulţi europeni în 2022.

Observatorul îşi exprimă preocuparea faţă de impactul derivaţilor canabisului asupra sănătăţii publice.

Este cazul hexahidrocannabinolului (HHC), pe care Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentului şi a Produselor de Sănătate (ANSM) l-a clasat săptămâna aceasta pe lista narcoticelor şi interzise la vânzare în Franţa, notează AFP. HHC a devenit primul canabinoid semisintetic semnalat în UE, fiind detectat în două treimi din statele membre. Acesta este vândut în unele ţări din UE ca alternativă „legală” la canabis.

41 de droguri noi au fost raportate pentru prima dată în Europa, anul trecut

Aproximativ un milion de europeni au folosit, de asemenea, opioide în 2021, potrivit EMCDDA. Heroina rămâne cel mai frecvent utilizat opioid ilegal şi disponibilitatea sa este ridicată.

Cantităţile de heroină confiscate au crescut de peste două ori în 2021, ajungând la 9,5 tone în UE, precum şi un record de 22,2 tone numai în Turcia. Aproape toată heroina consumată în Europa provine din Afganistan, unde talibanii au anunţat interzicerea cultivării macului pentru opiu în aprilie 2022.

Războiul din Ucraina a perturbat logistica heroinei, care ajunge în Europa via Asia Centrală, Caucaz şi Marea Neagră. Disponibilitatea sa în Ucraina a scăzut astfel, favorizând utilizarea de noi rute.

Spre deosebire de America de Nord, noile opioide sintetice (de exemplu, derivaţi de fentanil şi nitazen) joacă încă un rol relativ mic pe piaţa europeană a drogurilor, deşi reprezintă deja o problemă semnificativă în unele ţări.

În Ţările de Jos autorităţile raportează o creştere a consumului de ketamină, un anestezic şi analgezic deturnat în scopuri recreative, în special în rândul tinerilor în timpul petrecerilor tehno. Capturile din Europa sunt stabile de câţiva ani (peste o tonă).

Raportul face şi un bilanţ al noilor substanţe psihoactive (NPS), conform căruia în 2022 un număr de 41 de droguri noi au fost raportate pentru prima dată pe Bătrânul Continent, ridicând la 930 numărul total de substanţe psihoactive noi monitorizate de EMCDDA.

#Droguri #Europa #raport

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.