La prima sa apariţie publică pentru rugăciunea „Îngerul Domnului”, Papa Francisc a condamnat duminică, 18 iunie curent, „atacul brutal” asupra unei şcoli din Uganda, ţinta unui raid jihadist soldat cu cel puţin 41 de morţi, majoritatea elevi.

„Mă rog pentru tinerii elevi care sunt victimele atacului brutal asupra unei şcoli din vestul Ugandei”, o ţară cu majoritate creştină, le-a spus Papa pelerinilor aflaţi în Piaţa Sfântul Petru din Vatican, în timpul rugăciunii de duminică. „Această luptă, acest război este peste tot. Să ne rugăm pentru pace”, a îndemnat el.

Papa Francisc a condus rugăciunea ”Îngerul Domnului”, prima după recenta operaţie de hernie abdominală suferită. Sfântul părinte a fost externat vineri din spital, după o internare de zece zile. Medicul chirurg care l-a operat de două ori pe Papa Francisc, profesorul Sergio Alfieri, a acordat un interviu Vatican Media.

”Nu sunt îngrijorat pentru sănătatea sa. Inima şi analizele sângelui i-ar face invidioşi pe mulţi oameni de 50 de ani”, a spus medicul Alfieri.

Masacrul a avut loc vineri seara la şcoala Lhubiriha din Mpondwe, în apropiere de graniţa cu Republica Democrată Congo. Oficiali ai armatei şi poliţiei ugandeze au dat vina pe membri ai Forţelor Democratice Aliate (ADF), o miliţie islamistă care a jurat credinţă grupării Stat Islamic.

Atacul asupra acestui liceu este cel mai sângeros din Uganda de la dublul atentat cu bombă de la Kampala din 2010, soldat cu 76 de morţi într-un raid revendicat de gruparea islamistă Shebab, cu sediul în Somalia.

#Papa Francisc #prima aparitie #rugăciune

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.