Tot mai mulți tineri folosesc TikTok pentru a accesa știri, acordând din ce în ce mai multă atenție influencerilor, în defavoarea jurnaliștilor, potrivit unui raport.

Pe de altă parte, atractivitatea platformei Facebook ca vehicul de promovare a știrilor este în scădere. Aplicația devine una dintre rețelele de socializare cu cea mai rapidă creștere și este folosită de 44% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani pentru alte scopuri și de 20% pentru a accesa știri.

Studiul anual realizat de Reuters Institute a fost făcut pe un eșantion format din 93.895 de adulți din 46 de țări. Raportul de anul trecut a arătat că 40% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani folosesc TikTok pentru alte scopuri, iar 15% dintre aceștia folosesc platforma pentru știri.

Sondajul a constatat că Facebook devine din ce în ce mai puțin popular ca sursă de știri, doar 28% dintre persoane declarând că au accesat știri de pe această aplicație în acest an, față de 42% în 2016.

Utilizatorii acordă mai multă atenție influencerilor

Cercetarea a arătat că, pe TikTok, Instagram și Snapchat, utilizatorii acordă mai multă atenție celebrităților și influencerilor din social media decât jurnaliștilor și companiilor media atunci când vine vorba de subiecte de știri.

Aproximativ 55% dintre utilizatorii TikTok și 52% dintre utilizatorii Instagram au accesat știri de la influencerii de pe platformele respective, în comparație cu doar 33% care au accesat știri de la mass-media și jurnaliști pe TikTok și 42% pe Instagram. De asemenea, sondajul arată că utilizatorii TikTok (44%) au avut mai multă încredere în „oamenii obișnuiți”.

Raportul a constatat, de asemenea, că publicul evită din ce în ce mai mult subiecte precum războiul din Ucraina și criza economică. Cercetarea a arătat o scădere a interesului pentru știri în general în multe țări și niveluri ridicate de evitare selectivă a știrilor, 36% dintre aceștia declarând că evită în mod activ știrile „uneori sau adesea”.

Dintre cei care evită știrile, 53% au declarat că schimbă canalul atunci când apar posturi de știri, în timp ce 32% au declarat că evită subiectele care le sporesc anxietatea. Unele persoane au spus, de asemenea, că știrile sunt prea „solicitante din punct de vedere emoțional”.

Potrivit raportului, încrederea în știri a scăzut cu două puncte procentuale în ultimul an, iar 56% dintre respondenți au declarat că sunt îngrijorați în ceea ce privește identificarea diferenței dintre ceea ce este real și ceea ce este fals pe internet atunci când vine vorba de știri – cu două puncte procentuale mai mult față de anul trecut.

#informare #jurnalism #tiktok

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.