Clasificatorul unic al funcțiilor publice urmează a fi actualizat și adaptat la cerințele pieței muncii. Un proiect de lege în acest sens a fost examinat, astăzi, 21 iunie, de membrii Comisiei parlamentare administrație publică și dezvoltare regională.

Documentul prevede revizuirea cerințelor specifice minime pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere la nivelul subdiviziunilor constituite din minim 18 unități de personal, prin includerea cerinței de a deține o experiență managerială de doi ani. În prezent, această cerință se referă la un an de experiență managerială. De asemenea, se prevede includerea, la compartimentul funcții publice de nivel superior, a funcției de Șef/șefă a Aparatului executiv al Consiliului Concurenței.

„Clasificatorul unic al funcțiilor publice urmează a fi completat cu două titluri de funcții publice, cel de investigator-șef (șef de subdiviziune) și investigator, funcții din cadrul Biroului de Investigare a Accidentelor și Incidentelor în Transporturi. Totodată, urmare a redenumirii Inspecției Financiare în Serviciul control financiar și revizie, vor fi excluse titlurile de funcții de controlor-revizor principal, controlor-revizor superior și controlor-revizor. O altă prevedere a proiectului vizează revizuirea cerințelor specifice minime pentru persoanele care ocupă funcții în domeniul auditului intern în cadrul organelor administrației publice. Astfel, pentru funcțiile de auditor intern, auditor intern superior și auditor principal se propune suplinirea cu o nouă cerință, și anume deținerea experienței profesionale în unul din domeniile: economie, drept, administrare, tehnologii informaționale sau în domeniul specific sectorului de activitate al entităților publice”, anunță Legislativul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În vederea realizării angajamentelor internaționale și naționale asumate de Republica Moldova privind promovarea egalității de gen, în special prin ratificarea Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, proiectul prevede feminizarea titlurilor de funcții publice.

Proiectul de lege va fi prezentat pentru dezbateri și aprobare în plenul Parlamentului.

#clasificator #functii publice #Piata muncii

Scurgerea de date personale, care vizează aproximativ 750 mii de de IDNP-uri din Republica Moldova, ar putea deveni o armă în mâinile escrocilor. Deși informațiile compromise nu permit, în mod direct, golirea conturilor bancare sau transferul proprietăților, acestea pot fi utilizate pentru înșelătorii telefonice și fraude financiare, a avertizat șeful Centrului de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu la o emisiune de la Moldova 1.

Potrivit oficialului, incidentul cibernetic a vizat un volum mare de date de identificare, însă nu toate cele aproximativ 750.000 de înregistrări conțin și alte informații personale, precum certificate medicale, certificate de căsătorie sau documente asociate serviciilor publice.

„Pe lângă aceste 750 de mii de IDNP-uri sustrase, au fost, desigur, și servicii conectate la ele, de exemplu certificat medical sau certificat de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât doar IDNP-ul”, a declarat Sergiu Diaconu.

Șeful Centrului de Management al Crizelor susține că principalul pericol îl reprezintă utilizarea informațiilor compromise pentru manipularea cetățenilor. Escrocii ar putea telefona victimelor, prezentându-se drept angajați ai băncilor sau ai instituțiilor publice, și ar putea invoca date personale reale pentru a câștiga încrederea interlocutorilor.

„Dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și prenume și îți mai dă unul sau două detalii pe care ar trebui să le cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți divulga date dintre acelea care sunt deja periculoase”, a explicat oficialul.

În asemenea situații, cetățenii riscă să ofere voluntar informații bancare confidențiale, parole sau coduri de confirmare, care ulterior pot fi utilizate pentru sustragerea banilor din conturi.

Diaconu a încercat să liniștească populația și a precizat că simpla deținere a unui IDNP nu permite efectuarea tranzacțiilor bancare sau schimbarea proprietarului unui automobil ori al unui apartament.

„Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Financiar, suntem destul de safe”, a afirmat șeful Centrului de Management al Crizelor.

Totuși, asigurările oficialului nu exclud riscul unor fraude ulterioare. Informațiile personale ajunse în posesia infractorilor pot fi combinate cu alte date sau utilizate în tentative de înșelăciune, în special prin apeluri telefonice, mesaje și e-mailuri frauduloase.

În urma incidentului, autoritățile au anunțat măsuri pentru remedierea vulnerabilităților informatice, securizarea serviciilor digitale și prevenirea unor atacuri similare.

Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge datele cardurilor bancare, parolele, codurile de autentificare sau alte informații confidențiale, indiferent cât de convingător pare interlocutorul.