Pe parcursul anului 2022, partidele politice au beneficiat de alocații financiare din bugetul de stat în valoare de peste 38 de milioane de lei. Datele se regăsesc în RAPORTUL Comisiei Electorale Centrale (CEC), prezentat la ședința de astăzi, 21 iunie, a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

„Potrivit Raportului pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, anul trecut, în bugetul CEC au fost alocate mijloace financiare în valoare de 42 de milioane de lei, care urma să fie distribuite către 36 de partide politice, conform performanțelor obținute de acestea la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au menționat că nu toate mijloacele financiare au fost distribuite din cauză că unele partide politice nu au prezentat datele conturilor bancare, iar în cazul a șase partide politice transferul alocațiilor de la bugetul de stat a fost suspendat, urmare a sancționării acestor formațiuni. Respectiv, valoarea totală a alocațiilor financiare oferite a fost de 38,6 milioane de lei”, anunță Legislativul.

În topul partidelor care au primit cei mai mulți bani de la stat este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 15,7 milioane de lei urmat de Partidul Socialiștilor (PSRM) – 8,3 milioane de lei, Partidul Social Democrat European (anterior Partidul Democrat din Moldova) – 4 milioane de lei, Partidul Nostru (PN) – 2,8 milioane de lei, Platforma „DA” – 2,7 milioane de lei și Partidul Comuniștilor (PCRM)– 2 milioane de lei.

Cum s-au distribuit banii

pentru fiecare vot valabil exprimat, acordat partidelor politice și blocului electoral în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 în mărime de 0,7173985 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare vot valabil exprimat ,acordat partidelor politice și blocurilor electorale în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mărime de 0,3622262 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, în mărime de 0,5780775 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în mărime de 6567,3437500 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, în mărime de 63,7760986 lei;
cuantumul alocaților lunare pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în mărime de 10 945,5729167 lei și cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mărime de 103,6880797 lei.

De asemenea, potrivit bani.md, pentru performanțele obținute în alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, 22 de partide politice au beneficiat de alocații de la bugetul de stat.

„Pentru performanțele obținute în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au beneficiat de alocații de la bugetul de stat și au informat Comisia despre deschiderea contului respectiv 16 partide politice; Pentru performanțele obținute în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 au beneficiat de alocații de la bugetul de stat și au comunicat Comisiei despre deschiderea contului respectiv 9 partide politice”, se arată în documentul publicat de Legislativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, reprezentații CEC au specificat că, pe parcursul anului trecut, au fost inițiate procese contravenționale în privința a două partide politice pentru modul de gestionare a mijloacelor financiare, în legătură cu utilizarea contrar destinației a alocațiilor de la bugetul de stat.

Raportul pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale va fi prezentat și în plenul Parlamentului.

#CEC #parlament #Partide politice #raport

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.