Pe parcursul anului 2022, partidele politice au beneficiat de alocații financiare din bugetul de stat în valoare de peste 38 de milioane de lei. Datele se regăsesc în RAPORTUL Comisiei Electorale Centrale (CEC), prezentat la ședința de astăzi, 21 iunie, a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

„Potrivit Raportului pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, anul trecut, în bugetul CEC au fost alocate mijloace financiare în valoare de 42 de milioane de lei, care urma să fie distribuite către 36 de partide politice, conform performanțelor obținute de acestea la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 și la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au menționat că nu toate mijloacele financiare au fost distribuite din cauză că unele partide politice nu au prezentat datele conturilor bancare, iar în cazul a șase partide politice transferul alocațiilor de la bugetul de stat a fost suspendat, urmare a sancționării acestor formațiuni. Respectiv, valoarea totală a alocațiilor financiare oferite a fost de 38,6 milioane de lei”, anunță Legislativul.

În topul partidelor care au primit cei mai mulți bani de la stat este Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 15,7 milioane de lei urmat de Partidul Socialiștilor (PSRM) – 8,3 milioane de lei, Partidul Social Democrat European (anterior Partidul Democrat din Moldova) – 4 milioane de lei, Partidul Nostru (PN) – 2,8 milioane de lei, Platforma „DA” – 2,7 milioane de lei și Partidul Comuniștilor (PCRM)– 2 milioane de lei.

Cum s-au distribuit banii

pentru fiecare vot valabil exprimat, acordat partidelor politice și blocului electoral în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 în mărime de 0,7173985 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare vot valabil exprimat ,acordat partidelor politice și blocurilor electorale în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mărime de 0,3622262 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, în mărime de 0,5780775 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în mărime de 6567,3437500 lei;
cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare femeie aleasă efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, în mărime de 63,7760986 lei;
cuantumul alocaților lunare pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în mărime de 10 945,5729167 lei și cuantumul alocațiilor lunare pentru fiecare tânăr ales efectiv în cadrul alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 în mărime de 103,6880797 lei.

De asemenea, potrivit bani.md, pentru performanțele obținute în alegerile locale generale din 20 octombrie 2019, 22 de partide politice au beneficiat de alocații de la bugetul de stat.

„Pentru performanțele obținute în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au beneficiat de alocații de la bugetul de stat și au informat Comisia despre deschiderea contului respectiv 16 partide politice; Pentru performanțele obținute în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020 au beneficiat de alocații de la bugetul de stat și au comunicat Comisiei despre deschiderea contului respectiv 9 partide politice”, se arată în documentul publicat de Legislativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, reprezentații CEC au specificat că, pe parcursul anului trecut, au fost inițiate procese contravenționale în privința a două partide politice pentru modul de gestionare a mijloacelor financiare, în legătură cu utilizarea contrar destinației a alocațiilor de la bugetul de stat.

Raportul pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale va fi prezentat și în plenul Parlamentului.

#CEC #parlament #Partide politice #raport

Formarea unui nou guvern se amână, iar Președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze un premier după 1 septembrie, potrivit surselor Antena 3 CNN. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu are în prezent cele 233 de voturi necesare învestirii, dar a adăugat că situația se va clarifica la începutul lunii viitoare. Și premierul interimar Ilie Bolojan consideră puțin probabil ca Executivul să fie votat în august, deoarece mulți parlamentari sunt în concediu, iar validarea guvernului necesită prezența fizică în Parlament.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari, el arătând că astăzi, nu are cele 233 de voturi pe care să le pună pe masa preşedintelui Nicuşor Dan dar săptămâna viitoare nu ştie să spună dacă le va avea.

„De joi, până astăzi, nu s-a întâmplat nimic. După cum vedeţi, e foarte puţină lume în Parlament. Rămân la ceea ce vă tot spun de vreo două săptămâni, că în jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare. Până atunci, vedeţi că sunt preocupări, şi pentru asta le mulţumesc parlamentarilor, chiar dacă sunt prezenţi fizic sau online, că în aceste săptămâni au fost cât se poate de receptivi şi au reuşit prin Parlament să trecem nu doar legi care ţin de PNRR şi de a absorbi cât mai mulţi bani din PNRR, ci şi legi care sunt esenţiale pentru români. Şi chiar săptămâna trecută au trecut câteva în Cameră şi ştiu că e convocată sesiune extraordinară la Senat, de asemenea pentru legi care nu sunt parte a PNRR-ului, dar sunt importante”, a afirmat Grindeanu.

Despre termenul avansat de el iniţial, de 15 august, pentru o nouă nominalizare de premier, Sorin Grindeanu a spus: „Am fost optimist. Cred că 1 septembrie, fiindcă vedeţi, e 17 august, prea puţină lume e prin Parlament”.

Potrivit lui Grindeanu, „un guvern în forma în care pare că se cristalizează, ori în jurul PSD-ului, ori în jurul PNL-ului, USR-ului, ar fi un guvern care ar trece la limită”.

„Aşa cum ştiţi, nu se poate vota online un guvern, trebuie prezenţă fizică. Este evident că în perioada aceasta, chiar dacă parlamentarii au fost prezenţi, unii fizic, unii online, e dificil, foarte dificil să ai, într-un scenariu de acest tip, un succes, având vacanţă parlamentară, şi atunci, de aceea cred că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari”, a explicat liderul PSD.

Întrebat dacă are 233 de voturi pe care să le pună în faţă preşedintelui, Sorin Grindeanu a răspuns: Săptămâna viitoare nu ştiu să vă răspund, pot să vă răspund astăzi. Astăzi, nu”.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, le-a spus liberalilor din Timiș, luni seara, într-o ședință, că este puțin probabil ca în luna august sa poată fi votat un nou Guvern. „(n.r. – Parlamentarii) Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună”, a afirmat el, potrivit stenogramelor.

”În termen reali, ca să votezi un guvern, trebuie să convoci Parlamentul. Votul nu se poate face decât fizic, cu prezență fizică. Parlamentarii, și eu sunt tot parlamentar, deci pot să vorbesc cu tine și domnul Pîslaru, dar nu o să-i găsești de muncă. Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună, dacă nu există o majoritate puternică care să susțină un nou Guvern, să se convoace Parlamentul pentru această problemă. Norocul nostru și șansa noastră este că la legile care țin de fonduri europene pot să votez și de pe tabletă. Atunci au putut fi trecute legile pentru că, indiferent pe unde erau, au putut să voteze, ceea ce a fost un lucru bun, trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat Bolojan.

El a spus că „decât să fii într-o coaliție care nu face ce trebuie, „mai bine stai în opoziție”.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, social-democrații încearcă să obțină sprijin de la UDMR, dar și de la parlamentari nemulţumiţi din AUR şi PNL.

PSD și-ar dori să preia puterea odată cu începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Surse politice au declarat pentru Antena 3 CNN că social-democrații contează pe 180 de voturi, aceleași pe care le-a avut și guvernul Veștea, care a picat la vot în Parlament. Acestor voturi s-ar adăuga cele de la UDMR. Liderii formațiunii maghiare nu au făcut un secret din faptul că își doresc ca această criză politică să se încheie și să fie învestit un guvern cu puteri depline. De asemenea, UDMR nu a exclus sprijinirea unui guvern minoritar PSD.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, PSD a încheiat acorduri cu două grupuri parlamentare, inclusiv Uniți pentru România (UPR), pentru sprijinirea unui guvern minoritar social-democrat.

Astfel, PSD ar strânge între 233 și 240 de voturi, un minim necesar pentru învestirea guvernului.

De asemenea, președintele Nicușor Dan și-ar dori să nominalizeze un premier în jurul datei de 1 septembrie. Șeful statului are pe masă două variante: Sorin Grindeanu (PSD) sau Alexandru Nazare (PNL).

Președintele a declarat anterior că până nu va avea certitudinea că există șanse ca un guvern să fie învestit nu va nominaliza un alt premier, după ce două propuneri anterioare – Eugen Tomac și Adrian Veștea – au eșuat.