România va continua să monitorizeze situaţia din Rusia şi din Belarus, a afirmat luni, 26 iunie curent, ministra română de Externe, Luminiţa Odobescu, înainte de reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care are loc la Luxemburg, scrie presa locală.

VIDEO Răscoala „bucătarului” lui Putin: Dosarul lui Prigojin – deschis. Șoigu a avut prima apariție după rebeliune

„Vom discuta despre evenimentele recente din Rusia. Cu toţii am urmărit ce s-a întâmplat acum două zile în Rusia, am fost în legătură cu partenerii noştri UE şi cu aliaţii din cadrul NATO şi cu ambasadorul nostru la Moscova. Vom continua să monitorizăm situaţia din Rusia şi din Belarus”, a afirmat şefa diplomaţiei române.

Ea a amintit că la reuniune participă, prin videoconferinţă şi ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. În acest sens, a reiterat „angajamentul deplin al României de a continua să sprijine Ucraina, în toate domeniile, atâta timp cât este nevoie”.

De asemenea, a amintit că a participat, săptămâna trecută, la Conferinţa privind reconstrucţia Ucrainei şi a subliniat că „procesul de reconstrucţie este legat de cel de aderare (la UE – n.r.)”.

„Elementul-cheie este interconectivitatea, nu doar în domeniul Energiei, dar şi în cel al Transportului şi în cel digital”, a completat ministrul.

Luminiţa Odobescu s-a referit şi la parcursul european al Republicii Moldova.

„Reiterez deschiderea României pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina până la finalul acestui an”, a adăugat Odobescu.

VIDEO Popescu: România este principalul avocat al țării noastre în procesul de aderare la UE

La CAE vor avea loc şi discuţii referitoare la relaţiile UE-America Latină şi Caraibi (ALC), în contextul pregătirii reuniunii la nivel înalt cu statele din regiune, care se va desfăşura pe 17 şi 18 iulie, şi al interesului UE de a consolida dialogul politic şi cooperarea economică cu regiunea.

Potrivit MAE, şeful diplomaţiei române va exprima susţinerea pentru revigorarea parteneriatului UE-ALC, relevant inclusiv în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Luminiţa Odobescu va evidenţia deschiderea României de a se implica activ în eforturile UE de a avea un summit de succes, care să transmită un semnal politic privind relansarea dialogului biregional la nivel înalt şi care să permită convenirea unor angajamente şi proiecte concrete în multe domenii de interes, cum sunt sectorul economic, digital, mediu şi schimbări climatice, mai precizează sursa citată.

Miniştrii de Externe europeni vor avea şi un schimb de opinii privind diplomaţia digitală, din perspectiva oportunităţilor oferite de tehnologiile digitale, dar şi a impactului geopolitic al acestora. Vor fi adoptate Concluzii ale Consiliului UE care vor stabili obiectivele pe care Uniunea Europeană le va urmări în relaţia cu partenerii terţi în domeniul diplomaţiei digitale.

„Ministrul Luminiţa Odobescu va sublinia necesitatea sprijinirii transformării digitale a partenerilor din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest pentru creşterea rezilienţei acestora, în contextul atacurilor hibride cu care aceştia se confruntă în actualul context de securitate marcat de consecinţele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, a transmis MAE.

#Belarus #Evgheni Prigojin #Luminița Odobescu #Ministerul de Externe #Republica Moldova #Romania #Rusia #UE

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.