Riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova nu sunt epuizate, iar pentru ca țara să fie protejată de un adevărat scut, este nevoie de aderarea la o organizație de apărare colectivă. Având în vedere că toate riscurile resimțite de RM vin dinspre est, este imperativ ca în rândul cetățenilor să existe mai multă coeziune civică pentru a conștientiza la nivel colectiv că soluția pentru un viitor în pace și prosper este Alianța Nord-Atlantică. Declarațiile aparțin deputatului PAS, Oazu Nantoi, și au fost lansate în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, informează jurnal.md.

Potrivit acestuia, problema de primă importanță în societatea moldovenească este lipsa de coeziune și unitate între cetățeni. Dacă, ipotetic, ar fi existat o viziune comună în ceea ce privește chestiunile de securitate, atunci eficacitatea oricărui spirijin pentru consolidarea acesteia, venit din partea NATO sau al altei organizații de securitate colectivă, ar fi crescut exponențial.

„Cea mai mare provocare în problema securității naționale, atunci când se vorbește despre faptul că Alianța Nord-Atlantică sau altcineva este gata să ne ofere nouă asistență generoasă și că este gata să meargă în întâmpinarea Republicii Moldova până când țara este gata să accepte, este lipsa unei coeziuni civice. Dacă societatea noastră ar fi fost consolidată, dacă noi am fi avut o atitudine comună în raport cu agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, în raport cu prezența militară ilegală, act de ocupație al Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova, atunci eu sunt sigur că acea asistență care nouă ni se oferă sau ar fi putut să ni se ofere ar fi fost mult mai eficientă. Sunt multe probleme ce țin de lipsa coeziunii în societatea noastră”, a explicat deputatul.

Republica Moldova este amenințată în prezent doar de un singur actor internațional – Rusia. Acesta își argumentează poziția făcând trimitere la riscurile de extindere a conflictului armat din Ucraina și asupra Republicii Moldova, care planau asupra țării noastre mai ales în 2014 și 2022.

„Trebuie să le spunem lucrurilor pe nume. Singura țară care constituie o amenințare pentru Republica Moldova este Federația Rusă. Astăzi, noi suntem apărați de armata ucraineană, de poporul ucrainean. Însă, noi ținem minte cum la 26-27 aprilie anul trecut, rachetele rusești au distrus podul peste limanul din Zatoka, noi ținem cum a fost ocupată Insula Șerpilor, noi ținem minte că exista riscul real să fie atacată și Republica Moldova, și în 2014, și în 2022”, a adăgat Nantoi.

În acest context, fiecare cetățean ar trebui să conștientizeze o realitate: Republica Moldova este vulnerabilă și nu poate face față în mod independent unei agresiuni externe, iar un radar antiaerian care umrează a fi furnizat de NATO reprezintă doar un instrument de detectare a pericoluluju, nu încă și de repsingere a pericolului și apărare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tocmai de aceea, susține Nantoi, există o stringentă necesitate ca oamenii din Republica Moldova să înțeleagă că singura soluție care poate aduce pacea și creșterea economică este includerea într-un sistem de apărare colectivă, așa cum este Alianța Nord-Atlantică.

„Noi nu suntem capabili să ne apărăm de sine stătător în fața agresiunii Federației Ruse. De aceea, nu poți să ne înzestrezi peste noapte cu nu știu ce. Radarul care nouă ni se promite detectează pericolele, dar nu este sistem de apărare antiaerian. Prin urmare, noi avem nevoie de o discuție serioasă în societate, prin care să fie șocat omul de rând și să înțeleagă pericolele și faptul că numai într-un sistem colectiv de apărare, care este Alianța Nord-Atlantică, noi ne vom alege cu acea protecție care va permite inclusiv să avem creștere economică, fără de care noi nu avem nicio perpsectivă”, a conchis parlamentarul.

#agresiune #pericole #securitate

Formarea unui nou guvern se amână, iar Președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze un premier după 1 septembrie, potrivit surselor Antena 3 CNN. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu are în prezent cele 233 de voturi necesare învestirii, dar a adăugat că situația se va clarifica la începutul lunii viitoare. Și premierul interimar Ilie Bolojan consideră puțin probabil ca Executivul să fie votat în august, deoarece mulți parlamentari sunt în concediu, iar validarea guvernului necesită prezența fizică în Parlament.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari, el arătând că astăzi, nu are cele 233 de voturi pe care să le pună pe masa preşedintelui Nicuşor Dan dar săptămâna viitoare nu ştie să spună dacă le va avea.

„De joi, până astăzi, nu s-a întâmplat nimic. După cum vedeţi, e foarte puţină lume în Parlament. Rămân la ceea ce vă tot spun de vreo două săptămâni, că în jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare. Până atunci, vedeţi că sunt preocupări, şi pentru asta le mulţumesc parlamentarilor, chiar dacă sunt prezenţi fizic sau online, că în aceste săptămâni au fost cât se poate de receptivi şi au reuşit prin Parlament să trecem nu doar legi care ţin de PNRR şi de a absorbi cât mai mulţi bani din PNRR, ci şi legi care sunt esenţiale pentru români. Şi chiar săptămâna trecută au trecut câteva în Cameră şi ştiu că e convocată sesiune extraordinară la Senat, de asemenea pentru legi care nu sunt parte a PNRR-ului, dar sunt importante”, a afirmat Grindeanu.

Despre termenul avansat de el iniţial, de 15 august, pentru o nouă nominalizare de premier, Sorin Grindeanu a spus: „Am fost optimist. Cred că 1 septembrie, fiindcă vedeţi, e 17 august, prea puţină lume e prin Parlament”.

Potrivit lui Grindeanu, „un guvern în forma în care pare că se cristalizează, ori în jurul PSD-ului, ori în jurul PNL-ului, USR-ului, ar fi un guvern care ar trece la limită”.

„Aşa cum ştiţi, nu se poate vota online un guvern, trebuie prezenţă fizică. Este evident că în perioada aceasta, chiar dacă parlamentarii au fost prezenţi, unii fizic, unii online, e dificil, foarte dificil să ai, într-un scenariu de acest tip, un succes, având vacanţă parlamentară, şi atunci, de aceea cred că după 1 septembrie şansele de a avea un guvern sunt mult mai mari”, a explicat liderul PSD.

Întrebat dacă are 233 de voturi pe care să le pună în faţă preşedintelui, Sorin Grindeanu a răspuns: Săptămâna viitoare nu ştiu să vă răspund, pot să vă răspund astăzi. Astăzi, nu”.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, le-a spus liberalilor din Timiș, luni seara, într-o ședință, că este puțin probabil ca în luna august sa poată fi votat un nou Guvern. „(n.r. – Parlamentarii) Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună”, a afirmat el, potrivit stenogramelor.

”În termen reali, ca să votezi un guvern, trebuie să convoci Parlamentul. Votul nu se poate face decât fizic, cu prezență fizică. Parlamentarii, și eu sunt tot parlamentar, deci pot să vorbesc cu tine și domnul Pîslaru, dar nu o să-i găsești de muncă. Sunt plecați prin concedii în această perioadă. Dacă mâine s-ar convoca Parlamentul cu prezență fizică, probabil că o parte ar lipsi. Atunci, cei care gândesc aceste lucruri probabil și-au luat în calcul că luna august nu este cea mai potrivită lună, dacă nu există o majoritate puternică care să susțină un nou Guvern, să se convoace Parlamentul pentru această problemă. Norocul nostru și șansa noastră este că la legile care țin de fonduri europene pot să votez și de pe tabletă. Atunci au putut fi trecute legile pentru că, indiferent pe unde erau, au putut să voteze, ceea ce a fost un lucru bun, trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat Bolojan.

El a spus că „decât să fii într-o coaliție care nu face ce trebuie, „mai bine stai în opoziție”.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, social-democrații încearcă să obțină sprijin de la UDMR, dar și de la parlamentari nemulţumiţi din AUR şi PNL.

PSD și-ar dori să preia puterea odată cu începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Surse politice au declarat pentru Antena 3 CNN că social-democrații contează pe 180 de voturi, aceleași pe care le-a avut și guvernul Veștea, care a picat la vot în Parlament. Acestor voturi s-ar adăuga cele de la UDMR. Liderii formațiunii maghiare nu au făcut un secret din faptul că își doresc ca această criză politică să se încheie și să fie învestit un guvern cu puteri depline. De asemenea, UDMR nu a exclus sprijinirea unui guvern minoritar PSD.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, PSD a încheiat acorduri cu două grupuri parlamentare, inclusiv Uniți pentru România (UPR), pentru sprijinirea unui guvern minoritar social-democrat.

Astfel, PSD ar strânge între 233 și 240 de voturi, un minim necesar pentru învestirea guvernului.

De asemenea, președintele Nicușor Dan și-ar dori să nominalizeze un premier în jurul datei de 1 septembrie. Șeful statului are pe masă două variante: Sorin Grindeanu (PSD) sau Alexandru Nazare (PNL).

Președintele a declarat anterior că până nu va avea certitudinea că există șanse ca un guvern să fie învestit nu va nominaliza un alt premier, după ce două propuneri anterioare – Eugen Tomac și Adrian Veștea – au eșuat.