Estonia a creat o schemă legală de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, inițiativa a fost înaintată guvernului spre examinare, scrie Postimees. Se propune să fie folosite bunurile rusești înghețate pentru a ajuta la reconstrucție în avans; dacă Moscova își asumă responsabilitatea pentru daunele cauzate Ucrainei, poate obține despăgubiri.

„Decizia este aproape gata, s-a discutat în Cabinetul de Miniștri, dar mai trebuie clarificate unele detalii. De asemenea, putem arăta altor țări cum poate funcționa legal o astfel de soluție”, a spus premierul Kaya Kallas, menționând că guvernul ar trebui să ia o decizie în săptămânile următoare.

Potrivit acesteia, activele înghețate ale Rusiei vor fi folosite pentru a restabili Ucraina în avans. Dacă Moscova își asumă responsabilitatea pentru daune și plătește despăgubiri, aceasta îi va permite să primească despăgubiri pentru bunurile confiscate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bloomberg a scris la mijlocul lunii iunie că țările UE au refuzat să confiște proprietățile rusești pentru a le trimite în Ucraina. Potrivit agenției, Bruxelles-ul nu a găsit „o cale legală de încredere pentru a confisca bunurile înghețate sau blocate pe singurul motiv că aceste bunuri sunt supuse unor măsuri restrictive ale UE”. Bruxelles-ul explorează posibilitatea de a folosi active blocate (peste 200 de miliarde de euro) pentru a ajuta Kievul prin obținerea de profit prin reinvestirea acestor fonduri.

Banca Centrală Europeană a avertizat că sechestrarea de active ar putea submina încrederea în euro ca monedă internațională, a scris Financial Times. Potrivit ziarului, împotriva utilizării fondurilor blocate s-a opus Germania.

În același timp, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că Bruxelles-ul va pregăti o propunere legală de transferare a activelor înghețate la Kiev înainte de vacanța de vară.

La Moscova, blocarea fondurilor este considerată ilegală. Președintele rus, Vladimir Putin, a spus că „furtul bunurilor altor oameni nu a adus niciodată bine pe nimeni”, în special pe cei care sunt angajați în „această afacere nepotrivită”.

#active rusești #Estonia #prima țară #reconstrucția Ucrainei #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.