Companiile aeriene vor fi obligate să transmită Poliției de Frontieră toate datele despre pasageri. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne și propus spre consultări publice, informează Deschide.md.

Potrivit autorităților, măsura respectivă este necesară pentru consolidarea capacităților entităților publice în lupta cu terorismul și criminalitatea.

„Luptătorii teroriști străini reprezintă o amenințare acută și în creștere la adresa păcii și securității internaționale. Activitățile lor pot crește intensitatea, durata, insolubilitatea și imprevizibilitatea conflictelor și reprezintă o amenințare gravă pentru statele lor de origine, statele pe care le tranzitează și statele în care călătoresc, precum și statele învecinate cu zonele de conflict armat din care acei luptători sunt activi”, susțin reprezentanții MAI.

Autoritățile precizează că schimbările geopolitice și consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei vor avea un impact de durată asupra securității, nu numai a Republicii Moldova, dar și a Uniunii Europene în anii următori, motiv pentru care este necesar de a avea capacitatea de a răspunde prompt și hotărât noilor provocări și de a contracara riscurile și amenințările la adresa statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit MAI, colectarea și utilizarea informațiilor despre pasageri va permite identificarea persoanelor de interes, înainte ca aceștia să ajungă la punctul de trecere a frontierei.

Datele despre pasageri vor fi colectate de către Unitatea de Informații despre Pasageri – o nouă instituție care va fi instituită în cadrul IGPF.

Conform proiectului, companiile aeriene vor transmite datele despre pasageri, la intervale de timp:

a) între 48 ore până la 24 ore până la ora programată a zborului;
b) dacă nu sunt date PNR disponibile conform lit. a), transportatorul aerian va transmite actualizări la 2 ore;
c) imediat după închiderea zborului, adică imediat după îmbarcarea călătorilor în aeronava care se pregătește pentru decolare, și când nici un călător nu se mai poate îmbarca sau debarca.

MAI precizează că informația va fi prezentată nu doar despre pasageri, dar și despre membrii echipajului, lucru prevăzut de instrumentele juridice internaționale.

La elaborarea proiectului au fost studiată experiența mai multor state, precum România, Letonia, Regatul Țărilor de Jos, Germania, Franța, Lituania și Canada.

#companii aeriene #informatii #pasageri #Politia de frontiera

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.