Reprezentanţii patentarilor au avut vineri dimineaţa discuţii cu ministrul Economiei, Dumitru Alaiba. Aceştia susţin că negocierile nu au avut rezultate, iar săptămâna viitoare urmează proteste.

Manifestanţii spun că sub pretextul introducerii aparatelor de casă, „se impune monopol”. Ei mai afirmă că ar fi fost puși „cap în cap” cu directorii de piață, ultimii fiind presați să nu îi primească la tarabe după 1 iulie.

„Oamenii sutn nemulțumiți. Ieri la Rezina trebuie să fie domnul Recean în vizită. Oameni au cumpărat un buchet cu trandafiri galbeni și i-au legat o panglică neagră. Au vrut să îl întâlnească. (…) Nu titularii de patentă cară cu tirul mărfuri și droguri. Se încearcă a da vina pe titularii de patentă. Le-am spus că titularii de patentă își rezervă dreptul de a ieși la proteste. Colegii au rezervat Piața Marii Adunări Naționale”, afirmă manifestanții.

Vineri, la ora 14:00, ombudsmanul urmează să se întâlnească cu titularii de patentă. Pe data de 3 iulie, ora 10:00, încep protestele la care se va cere lichidarea legii privind înlăturarea patentelor. Ulterior, manifestanți vor merge în marș spre Parlament și biroul Avocatului Poporului.

Deținătorii de patente sunt indignați de obligativitatea introducerii aparatului de casă începând cu 1 iulie. Ei cer demisia lui Dumitru Alaiba și protestează de mai mult timp la Guvern.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Patenta de întreprinzător este utilizată în activităţile de comerţ cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri, pavilioane şi din autovehicule. De asemenea, este vorba şi despre comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor.

Anterior, titularii de patentă afirmau ca alternativa patentei de întreprinzător poate fi doar impozitul unic diferențiat, deoarece piețele și volumul de marfă este diferit și nu toți sunt pe același cântar.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba comenta anterior manifestațiile patentarilor, punctând că instituțiile statului vor să ajute patentarii să evolueze.

„Facem o reformă care trebuia făcută încă în anul 2000. Da, lucrurile sunt într-atât de înapoiate în țara noastră. Înțeleg neliniștea lor, însă o să subliniez încă o dată că în 25 de ani acești oameni au fost neglijați. O să le oferim suport să evolueze. Vrem să-i ajutăm să crească, să se dezvolte. În toată această jumate de an am ținut să manifestăm empatie, înțelegere și deschidere. Și maximă transparență. Pentru că mă aflu în afara țării, împreună cu prim-ministrul Dorin Recean, și nu am putut să mă adresez personal acestor oameni și să discutăm cu ei, ceea ce regret”, explica ministrul Dumitru Alaiba.

#Guvern #manifestatie #patentari #protest #Recean

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.