Edgars Rinkevics, cel mai longeviv ministru de externe al Letoniei, a devenit sâmbătă primul şef de stat deschis gay din Uniunea Europeană (UE) şi, la depunerea jurământului în calitate de preşedinte al ţării, a promis că va lupta pentru incluziune şi egalitate.

În discursul său de învestire în faţa Saeima (parlamentul), care l-a ales la 31 mai, Rinkevics a declarat că îşi va folosi atribuţiile, deşi limitate, pentru a contribui la procesul legislativ şi a forma opinia publică în scopul de a face din Letonia o ţară mai incluzivă şi mai egală.

„Letonia este o ţară suverană, liberă şi democratică. Dar trebuie să fie legală şi corectă pentru toată lumea. Fiecare persoană din Letonia, cetăţenii săi, ar trebui să simtă că îi aparţin, că sunt protejaţi din punct de vedere legal şi sunt în siguranţă”, a spus noul preşedinte, referindu-se aparent la sprijinul său anterior pentru o lege a uniunilor civile de gen neutru.

Rinkevics a fost ministru de externe din 2011 până la demisia sa oficială, vineri, şi şi-a făcut publică orientarea sexuală în noiembrie 2014.

În discursul său de învestitură, el s-a referit la incluziune, declarând că, „în Letonia, drepturile fiecărei persoane trebuie respectate şi protejate în conformitate cu cele mai înalte valori şi standarde ale drepturilor omului”.

„Sunt dispus să lucrez îndeaproape cu ramurile legislativă, executivă şi judiciară pentru a atinge aceste obiective”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte politica externă, noul preşedinte a subliniat: ”Letonia va apăra o NATO puternică şi eficientă, Uniunea Europeană, o ordine internaţională bazată pe drept şi o strânsă cooperare cu prietenii şi aliaţii noştri. Vom continua să sprijinim poporul ucrainean eroic în lupta sa pentru libertate până la victoria Ucrainei”.

Discursul fostului şef al diplomaţiei letone vine cu câteva zile înainte de summitul NATO de la Vilnius, unde Letonia va fi reprezentată de prim-ministrul Krisjanis Karis în calitate de ministru interimar de externe, deoarece înlocuitorul lui Rinkevics nu a fost încă desemnat.

Noul preşedinte s-a referit şi la rezultatele economice ale Letoniei, criticate de politicienii din opoziţie.

„Competitivitatea noastră depinde în mod direct de rezultatele ţării în domeniul afacerilor, ştiinţei, educaţiei şi inovaţiei. Numai aşa ne vom consolida poziţia de ţară prosperă, puternică şi modernă, care participă activ la politica internaţională”, a insistat el.

Rinkevics s-a referit totodată la inegalitatea din societatea letonă, afirmând că ”este o problemă majoră, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea socială, cât şi regională”.

„Decalajul social din societatea noastră este prea mare. Când luăm decizii, să ne amintim cum vor afecta fiecare persoană şi, de asemenea, cum vor contribui la eliminarea acestor decalaje”, a insistat el.

Referitor la tineretul leton, Rinkevics a abordat şi problema cerinţelor de limbă rusă pe piaţa muncii, care au făcut obiectul unor dezbateri aprinse pe reţelele sociale şi pe cea a campaniei unui scriitor şi poet, de interzicere a folosirii acestei limbi în viaţa publică şi în economie.

„Este inacceptabil ca tinerii să părăsească ţara pentru că piaţa muncii cere limba rusă. Nu este acceptabil ca tinerii să aleagă alte ţări, pentru că din diverse motive nu se simt auziţi sau sprijiniţi în Letonia”, a spus Rinkevics.

#Edgars Rinkēvičs #homosexual #Juramant #Letonia #presedinte

Sistemul de sănătate gestionează un buget public important, dar problemele rămân multe și se văd direct la pacient. Oamenii vor servicii medicale accesibile, medici disponibili, tratamente bune și costuri pe care să le poată suporta.

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa medicilor. Mulți specialiști pleacă, iar tinerii sunt greu de convins să lucreze în deosebi in mediul rural. Banii oferiți ca stimulent ajută, dar nu sunt suficienți fără condiții bune de muncă și posibilități de dezvoltare profesională.

O altă problemă este costul tratamentelor. Medicamentele și unele servicii medicale sunt scumpe pentru mulți oameni, iar o parte importantă din cheltuieli este suportată direct de pacienți.

Investițiile în spitale, inclusiv cele regionale de la Bălți și Cahul, trebuie să se transforme în servicii mai bune, nu doar în clădiri moderne. Iar pe termen lung, sistemul trebuie să pună mai mult accent pe prevenție și depistarea timpurie a bolilor, nu doar pe tratarea lor. Reforma trebuie să se simtă acolo unde contează cel mai mult, în viața pacientului.

Cât de mult se transformă banii investiți și reformele promovate în servicii medicale mai bune pentru omul care ajunge la medic?
Câte spitale raionale își mai justifică existența în forma actuală și ce criterii ar trebui să determine dacă un spital este păstrat, reorganizat sau transformat într-un centru medical cu alte servicii?
Dacă salariile medicilor cresc, de ce pacientul continuă să fie pus în situația de a plăti suplimentar pentru consultații, investigații sau tratament?
Unde se termină serviciile medicale acoperite de polița de asigurare și unde începe, de fapt, mita?
Cum poate fi schimbată mentalitatea potrivit căreia pacientul trebuie să „mulțumească” medicul cu bani pentru a primi o îngrijire bună?
Și de ce această practică încă supraviețuiește în spitalele publice?
Ce se întâmplă cu medicii care depășesc „liniile roșii” în relația cu pacienții: de la comportament agresiv și umilitor până la hărțuire sau agresiune sexuală?

Cât de mult contează competența managerială și cât contează relațiile atunci când sunt numiți directorii de spitale? Există cazuri în care criteriul politic a cântărit mai mult decât experiența profesională?

Cât de eficiente sunt taxele și accizele în reducerea consumului de tutun și nicotină și unde este echilibrul dintre sănătatea publică și încasările la buget?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Ala Nemerenco, fostă ministră a Sănătății.