Ucraina și-a dezvoltat și implementat propriile platforme de inteligență artificială (AI) în cele mai stricte condiții pentru a crea ceva dincolo de ceea ce armatele occidentale au considerat posibil.

Inteligența Artificială (AI) a jucat în liniște un rol semnificativ în modul în care Ucraina a reușit să se descurce atât de bine împotriva unui adversar mai mare și aparent mai puternic din Rusia, oferind națiunii mai mici o gamă largă de avantaje pe care altfel nu le-ar avea.

„Ucrainenii fac o mulțime de lucruri”. Vreau să spun, această inovație pe câmpul de luptă este în afara acestei lumi chiar acum. Și, sincer, guvernul SUA, guvernele occidentale, habar n-au de inovația care are loc. Nu pot ține pasul. Ucrainenii se mișcă prea repede”, a declarat Brett Velicovich, un colaborator Fox News.

Revista National Defense a numit războiul din Ucraina un „teren de testare fără precedent pentru AI”, cu „folosirea în prezent omniprezentă de drone și muniții sofisticate de ambele părți” și „capacități autonome îmbunătățite de AI în zbor, țintire și tragere”.

Ucraina și-a creat propria platformă AI

George Dubinski, ministrul adjunct al transformării digitale din Ucraina, a declarat că o parte cheie este faptul că țara a decis să-și creeze propria platformă AI, care a permis inginerilor să o adapteze pentru o anumită utilizare.

Ministerul a analizat zece platforme AI înainte de a decide că va beneficia mai mult de una originală, pe care a început-o la jumătatea anului 2022 și a fost implementată până la sfârșitul anului. Dubinski a subliniat că ministerul lucrează în mod constant pentru a o îmbunătăți și dezvolta în continuare. Platforma originală a permis, de asemenea, Ucrainei să folosească datele de care avea nevoie fără a depăși și a trimite tipul greșit de informații unei companii comerciale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un expert inginer ucrainean care s-a recomandat a vorbit despre imensa rețea de camere de televiziune cu circuit închis și alte infrastructuri de monitorizare din țară care au permis armatei să folosească pe scară largă vederea computerizată. Acoperirea AI s-a concentrat în principal pe modele de limbaj mari și pe platforme AI generative, cum ar fi Bard de la Google și ChatGPT de la OpenAI, dar viziunea computerizată, care se concentrează pe interpretarea și analiza datelor vizuale printr-o platformă AI, a arătat avantaje mari pentru o gamă largă de industrii.

„Capturile de ecran de pe Google Maps, de la forțele de rezistență din teritoriile ocupate și cantitatea de mesaje a fost într-adevăr prea mare”, a explicat el.

Datorită utilizării pe scară largă a dronelor, armata ucraineană a putut să-i urmărească pe suspectații de crime de război în timpul invaziei și mișcările trupelor Rusiei. Cu filmările capturate, AI poate identifica și clasifica elemente individuale pentru utilizatori. Tehnologia a ajutat trupele ucrainene să facă distincția între dronele Shahed 136 de fabricație iraniană, cunoscute sub numele de dronă kamikaze, și rachetele standard. AI a ajutat, de asemenea, la îmbunătățirea țintirii și eficacității bombelor cu laser ghidat.

Cea mai impresionantă performanță pe care a realizat-o Ucraina prin dezvoltarea sa AI a fost faptul că inginerii au făcut toate acestea cu o fracțiune din bugetul pe care l-au folosit companiile americane.

„Ei știu de ce au nevoie „imediat, deoarece primesc feedback și doar construiesc toate aceste kituri, scot camerele de pe iPhone-uri și le atașează la ceea ce se numește dispozitive Raspberry Pie, care pot crea un sistem de direcționare desemnat.”

Armata IT a Ucrainei are 250.000 de oameni

Acele fabrici s-au dezvoltat cu ajutorul a aproximativ 250.000 de participanți ai unei „armate IT” din Ucraina, care s-a adunat când a început războiul, recrutând oameni care pretindeau că au anumite abilități și erau dispuși să ajute la dezvoltarea tehnologiei și la repararea echipamentului necesar pentru a duce războiul și să-și apere patria.

„Inginerii ucraineni sunt de fapt atacați și fac tot posibilul pentru a câștiga acest război, și nu este același lucru, dacă vorbim despre inginerii ruși. Cred că încearcă să evite să fie conectați la acest război“, a spus Max.

Întrebat dacă Ucraina a accesat în vreun fel seturi de date rusești pentru a ajuta la antrenarea platformelor sale și la îmbunătățirea capacităților, ministrul și Max au spus doar: „Să spunem că ne facem treaba cu succes”. Ucraina rămâne în permanentă comunicare cu „marile companii și proiecte”, dar viceministrul nu a putut spune care, doar că au discutat cu companii din Uniunea Europeană și India pentru a dezvolta elemente „deosebite” pentru sistemele lor.

Software-ul ucrainean pentru desfășurarea operațiunilor militare este găzduit pe serverele cloud ale marilor companii de tehnologie din străinătate. Firmele finlandeze furnizează date pentru țintire, iar firmele americane oferă comunicații prin satelit. O rețea de aliați cu diferite niveluri de determinare ajută la asigurarea Ucrainei și la aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Noile granițe creează noi provocări. Participarea tot mai mare a populației civile ridică probleme juridice și etice. Companiile private situate în afara zonei fizice de conflict pot deveni ținta unor atacuri virtuale sau armate.

#arme #Inteligență Artificială #Kiev

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.