Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a CNA a emis ordonanțe de sechestru, în baza delegațiilor Procuraturii Anticorupție și Inspectoratului de Poliție Drochia, pe 454 de bunuri, în valoare de peste 17 milioane de lei, săptămâna trecută.

Printre acestea se numără 34 încăperi nelocative și 4 locative, 5 terenuri pentru construcții, 4 construcții nelocative și 407 de terenuri agricole, sechestrate într-un caz de îmbogățire ilicită, falsificarea probelor și fals în declarații.

Tot săptămâna trecută, ARBI a sechestrat 3 bunuri, în valoare de circa 1 milion de lei, în baza delegațiilor Direcției Generale Urmărire Penală a CNA, printre care – o încăpere locativă, un mijloc de transport și numerar.

„De asemenea, Direcția generală asigurare operativă a efectuat 6 expertize judiciare, în procedură fiind alte 56 de expertize. Ofițerii de urmărire penală au inițiat 2 cauze penale și au propus pentru transmitere în judecată 8 cauze penale. La moment, organul de urmărire penală al CNA gestionează 363 de dosare. Direcția legislație a recepționat 23 de proiecte de acte normative pentru expertizare și a remis autorilor 21 rapoarte de expertiză și 16 avize. În prezent, se lucrează pe 31 materiale, recepționate de la autorități”.

Direcția analitică a efectuat 7 analize operaționale, alte 99 de studii sunt în procedură, iar direcția testarea integrității profesionale a eliberat 137 de caziere de integritate.

La linia națională anticorupție au fost recepționate 31 de apeluri. 1264 de materiale au fost înregistrate în cancelaria CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ARBI a CNA #bunuri indisponibilizate #sechestre

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.