Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, va participa la summitul NATO, care va începe pe 11 iulie la Vilnius. Anunțul a fost făcut de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Înainte de aceasta, reprezentanții Kievului au pus la îndoială participarea președintelui.

Zelenski speră la „cel mai bun rezultat posibil” la Summitul NATO de la Vilnius

Șeful statului ucrainean, Vladimir Zelenski, va sosi în Lituania și va participa la summitul Alianței Nord-Atlantice, a confirmat luni, 10 iulie, secretarul general Jens Stoltenberg. Zelenski, a spus el, va lua parte la prima întâlnire a unui nou format de negociere – Consiliul Ucraina-NATO.

„Vom crește, de asemenea, nivelul legăturilor noastre politice cu Ucraina. Președintele Zelensky ni se va alătura la prima reuniune a noului Consiliu Ucraina-NATO”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă comună cu președintele lituanian Gitanas Nauseda, care a fost difuzată pe site-ul NATO.

O întâlnire la nivelul șefilor de stat ai noului Consiliu Ucraina-NATO se află pe agenda summitului de câteva zile. Cu toate acestea, reprezentanții Kievului au indicat că decizia finală cu privire la participarea lui Zelenski nu a fost luată.

„Nu au fost luate încă decizii finale. Nu înțelegem pe deplin formatul tuturor întâlnirilor de la Vilnius, dar nici nu înțelegem pe deplin deciziile care vor fi puse fizic pe masă”, a declarat Olga Stefanishyna, viceprim-ministru pentru integrarea europeană și euro-atlantică a Ucrainei, într-un interviu pentru publicația ucraineană „Adevărul european”, publicat pe 9 iulie.

Mai devreme, pe 30 iunie, șeful adjunct al biroului liderului ucrainean, Igor Zhovkva, a spus că președintele nu va merge la summitul NATO de la Vilnius dacă „nu dă dovadă de curaj” în problema apartenenței țării la alianță.

Potrivit lui Stoltenberg, șefii a 31 de țări membre NATO vor discuta modalități de a obține aderarea la NATO pentru Ucraina pe 11 iulie. El a confirmat că „Țările NATO discută un pachet de propuneri pentru Ucraina care va elimina necesitatea implementării unui plan de acțiune pentru aderarea la NATO, aceste propuneri incluzând și crearea unui Consiliu Ucraina-NATO”. „Dar până acum nu a fost luată nicio decizie, aceasta va fi luată la summit-ul de mâine, precum și formularea finală”, a spus secretarul general. În același timp, toți aliații din alianță sunt de acord ca Ucraina să devină membră, a amintit el.

Președintele Nauseda a spus că Ucraina și aliații săi trebuie să definească în mod clar procedurile prin care va trebui să treacă Kievul. El a amintit că este nevoie de consens pentru a lua decizii. Potrivit acestuia, cel mai important lucru este că apartenența Ucrainei la Vilnius încetează să mai fie o „teorie”, dar devine o „posibilitate practică”.

Posibila intrare a Ucrainei în NATO va avea consecințe foarte negative pentru sistemul de securitate din Europa și va reprezenta o amenințare absolută pentru Rusia, a avertizat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, pe 10 iulie.

#Jens Stoltenberg #Lituania #NATO #Summit #Ucraina #Vladimir Zelenski

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.