Luni, PAS a prezentat raportul la doi ani de guvernare. PSDE susține că realizările pe care le-au anunțat oficialii sunt „pretinse”.

Conform formațiunii, toate punctele la care se referă partidul de la putere reprezintă „eșecuri, nu realizări”. Așadar, PSDE publică un raport alternativ.

„1. Reforma justiției – fiasco total. Sistemul judecătoresc e în colaps, activitatea Procuraturiii – compromisă, Curtea Constituțională – capturată total, nicio instituție din justiție nu funcționează normal, fapt confirmat și de organizațiile internaționale. Despre haosul din legislație nici nu mai vorbim.
2. De doi ani, R. Moldova se află în stare de urgență continuă și este condusă de Comisia pentru Situații Excepționale. În aceste condiții, Parlamentul și Guvernul au devenit instituții butaforice, chiar dacă PAS are control absolut asupra lor.
3. Criza energetică. Am ajuns să plătim cel mai mare preț din Europa pentru resursele energetice, fapt care a adus businessul și cetățenii în incapacitate de plată. Asta dincolo de faptul că se vede cu ochiul liber că, în spatele acestei crize, sunt scheme bine puse la punct, menite să jecmănească cetățenii.
4. Veniturile populației au scăzut, pe fundalul creșterii fulminante a prețurilor. Când guvernarea spune că a majorat pensiile și a crescut salariile cu până la 10 la sută, minte cu nerușinare, deoarece, pe fundalul inflației de 30%, veniturile cetățenilor s-au redus cu cel puțin 20 la sută.
5. Singurii care au beneficiat de salarii majorate cunt miniștrii, care au ajuns să primească peste 50 de mii de lei, și deputații, care, la fel, și-au triplat practic veniturile.
6. În doi ani, 40 de deputați PAS, din cei 63, au devenit milionari. Asta fără a avea afaceri la vedere, s-au îmbogățit, cel mai probabil, din granturile oferite de partenerii externi.
7. În timpul guvernării PAS, România a devenit un simplu stat vecin, care are o singură obligație – să ne întrețină și să nu pretindă nimic în schimb. În general, Republica Moldova a devenit cerșetorul Europei.
8. Au închis universități și au distrus învățământul, în schimb, au dublat numărul de ministere. Chiar dacă performanța acestora a scăzut vizibil.
9. Deși au promis să întoarcă diaspora acasă, în realitate, îi alungă și pe cei care au mai rămas. Degrabă, dacă tendința se menține, în Republica Moldova vor rămâne doar activiștii PAS și verișoarele angajate în ministere.
10. Datoria externă a crescut cu o treime, însă nimeni nu înțelege unde se duc banii pe care ni-i dau partenerii străini. Cel mai probabil în buzunarele lor, altă explicație nu există.
11. De când cu guvernarea PAS, nu mai avem presă independentă. Media de opoziție a fost anihilată, iar orice voce critică este redusă la tăcere. Cenzura a fost instituită până și pe internet.
12. Timp de doi ani, am avut ZERO investiții străine. ZERO! Niciun investitor mare nu se aventurează să bage bani aici, iar explicație e simplă – într-un stat în care nu există justiție, nu există instituții funcționale, într-o țară în care abuzul stă în capul mesei este o nebunie să investești bani.
13. Puterea locală – primari, consilieri, președinți de raioane – este șantajată, umilită, presată. Și-a pierdut ultima umbră de autonomie și a devenit calul de bătaie al PAS.
14. Toate proiectele bune, începute de guvernările anterioare, au fost oprite. Nu se mai construiesc drumuri, nu se mai fac reparații, nu se mai construiește în general nimic, nu se mai dau ajutoare…
15. Singura realizare care poate fi atribuită actualei guvernări este Summitul Comunității Politice Europene. Dar și acela a fost făcut pe datorie”.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.