Luni, PAS a prezentat raportul la doi ani de guvernare. PSDE susține că realizările pe care le-au anunțat oficialii sunt „pretinse”.

Conform formațiunii, toate punctele la care se referă partidul de la putere reprezintă „eșecuri, nu realizări”. Așadar, PSDE publică un raport alternativ.

„1. Reforma justiției – fiasco total. Sistemul judecătoresc e în colaps, activitatea Procuraturiii – compromisă, Curtea Constituțională – capturată total, nicio instituție din justiție nu funcționează normal, fapt confirmat și de organizațiile internaționale. Despre haosul din legislație nici nu mai vorbim.
2. De doi ani, R. Moldova se află în stare de urgență continuă și este condusă de Comisia pentru Situații Excepționale. În aceste condiții, Parlamentul și Guvernul au devenit instituții butaforice, chiar dacă PAS are control absolut asupra lor.
3. Criza energetică. Am ajuns să plătim cel mai mare preț din Europa pentru resursele energetice, fapt care a adus businessul și cetățenii în incapacitate de plată. Asta dincolo de faptul că se vede cu ochiul liber că, în spatele acestei crize, sunt scheme bine puse la punct, menite să jecmănească cetățenii.
4. Veniturile populației au scăzut, pe fundalul creșterii fulminante a prețurilor. Când guvernarea spune că a majorat pensiile și a crescut salariile cu până la 10 la sută, minte cu nerușinare, deoarece, pe fundalul inflației de 30%, veniturile cetățenilor s-au redus cu cel puțin 20 la sută.
5. Singurii care au beneficiat de salarii majorate cunt miniștrii, care au ajuns să primească peste 50 de mii de lei, și deputații, care, la fel, și-au triplat practic veniturile.
6. În doi ani, 40 de deputați PAS, din cei 63, au devenit milionari. Asta fără a avea afaceri la vedere, s-au îmbogățit, cel mai probabil, din granturile oferite de partenerii externi.
7. În timpul guvernării PAS, România a devenit un simplu stat vecin, care are o singură obligație – să ne întrețină și să nu pretindă nimic în schimb. În general, Republica Moldova a devenit cerșetorul Europei.
8. Au închis universități și au distrus învățământul, în schimb, au dublat numărul de ministere. Chiar dacă performanța acestora a scăzut vizibil.
9. Deși au promis să întoarcă diaspora acasă, în realitate, îi alungă și pe cei care au mai rămas. Degrabă, dacă tendința se menține, în Republica Moldova vor rămâne doar activiștii PAS și verișoarele angajate în ministere.
10. Datoria externă a crescut cu o treime, însă nimeni nu înțelege unde se duc banii pe care ni-i dau partenerii străini. Cel mai probabil în buzunarele lor, altă explicație nu există.
11. De când cu guvernarea PAS, nu mai avem presă independentă. Media de opoziție a fost anihilată, iar orice voce critică este redusă la tăcere. Cenzura a fost instituită până și pe internet.
12. Timp de doi ani, am avut ZERO investiții străine. ZERO! Niciun investitor mare nu se aventurează să bage bani aici, iar explicație e simplă – într-un stat în care nu există justiție, nu există instituții funcționale, într-o țară în care abuzul stă în capul mesei este o nebunie să investești bani.
13. Puterea locală – primari, consilieri, președinți de raioane – este șantajată, umilită, presată. Și-a pierdut ultima umbră de autonomie și a devenit calul de bătaie al PAS.
14. Toate proiectele bune, începute de guvernările anterioare, au fost oprite. Nu se mai construiesc drumuri, nu se mai fac reparații, nu se mai construiește în general nimic, nu se mai dau ajutoare…
15. Singura realizare care poate fi atribuită actualei guvernări este Summitul Comunității Politice Europene. Dar și acela a fost făcut pe datorie”.

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.