Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Zelenski, dezamăgit de ceea ce a oferit Ucrainei summitul NATO de la Vilnius: Este aceasta o dorinţă prea mare?

12 Iul. 2023, 06:23
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
12 Iul. 2023, 06:23 // În Lume //  Redacția Realitatea

Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea că Ucraina nu a fost invitată să adere la NATO, spunându-le susţinătorilor din capitala lituaniană.

„NATO va face Ucraina mai sigură, Ucraina va face NATO mai puternică”, le-a spus Zelenski miilor de oameni, mulţi dintre ei fluturând steaguri ucrainene, care s-au adunat marţi după-amiază în centrul oraşului Vilnius, gazda summitului.

A fost o apariţie surpriză a preşedintelui Volodimir Zelenski, care a venit în Piaţa Lukiskiu însoţit de prima-doamnă Olena Zelenska şi de cuplul prezidenţial lituanian, gazdele reuniunii NATO. Semn al riscurilor de securitate asumate, lunetiştii stăteau de pază pe acoperişuri în timp ce mii se persoane veniseră să-şi exprime sprijinul pentru Ucraina.

Foto: president.gov.ua

Luând cuvântul pe o scenă, Zelenski a mulţumit Lituaniei pentru o „poziţie clară, onestă şi curajoasă” în sprijinul aderării Ucrainei.

Cu puţin timp înainte de discursul lui Zelenski, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase că aliaţii au convenit că NATO va adresa o invitaţie Ucrainei de a se alătura alianţei militare atunci când „membrii vor fi de acord şi vor fi îndeplinite condiţiile”. Zelenski declarase mai devreme în cursul zilei că ar fi „absurd” dacă liderii NATO nu ar oferi ţării sale un termen pentru aderare.

Vorbind în piaţa din centrul Vilniusului în ucraineană, el a spus mulţimii:

„Am venit astăzi aici încrezător într-o decizie, încrezător în parteneri, încrezător într-un NATO puternic, un NATO care nu se îndoieşte, care nu pierde timpul şi care nu ţine seama de niciun agresor. Mi-aş dori ca această încredere să devină o certitudine – certitudine în deciziile pe care le merităm cu toţii şi pe care le aşteaptă fiecare soldat al nostru, fiecare cetăţean al nostru, fiecare mamă, fiecare copil al nostru. Şi este oare aceasta o dorinţă prea mare?”, a întrebat el.

Membrii NATO din Europa de Est au sprijinit poziţia Kievului, argumentând că aducerea Ucrainei sub umbrela de securitate colectivă a NATO este cea mai bună modalitate de a descuraja Rusia să atace din nou. Însă ţări precum Statele Unite şi Germania au fost mai precaute, ferindu-se de orice mişcare ce ar putea atrage NATO într-un conflict direct cu Rusia.

„Nimeni nu ar trebui să se uite vreodată, niciodată, înapoi spre Moscova”, a punctat Zelenski.

33.000 DE DRAPELE

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, care a luat parte la eveniment, i-a înmânat lui Zelenski un drapel ucrainean găurit de gloanţe, care a fost apoi ridicat pe un catarg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Drapelul fusese arborat pe un tanc ucrainean în timpul luptelor din Bahmut şi a fost adus la Vilnius de un grup de 33 de alergători ucraineni şi lituanieni, ca semn de sprijin pentru Ucraina ca potenţial al 33-lea membru NATO. Activiştii au cerut locuitorilor din Vilnius să afişeze 33.000 de steaguri la ferestrele caselor lor în semn de susţinere.

„Ucraina câştigă timp pentru noi cu sângele lor, astfel încât noi să ne putem pregăti şi să dăm o replică puternică Rusiei„, a declarat preşedintele Nauseda mulţimii.

Îngrijorările legate de securitate sunt reale în Lituania, unde amintirile legate de dominaţia Moscovei sunt încă proaspete, iar prezenţa militară este insuficientă.

Lituania, împreună cu vecinele ei baltice Letonia şi Estonia, au fost ultimele state care au fost înglobate în Uniunea Sovietică, fiind anexate în 1940, şi primele care şi-au declarat independenţa, în 1990, când blocul sovietic s-a prăbuşit.

Membră atât a NATO, cât şi a Uniunii Europene din 2004, Lituania se numără printre cei mai aprigi susţinători ai Ucrainei în ambele organizaţi şi a fost prima din NATO care a furnizat arme Ucrainei cu câteva săptămâni înainte de invazia rusă.

„Noi înşine suntem în NATO, iar sentimentul de securitate este incomparabil (cu ceea ce ar fi fost) dacă nu am fi fost acolo”, mărturiseşte Birute Jurksiene, un rezident din Vilnius. „Asta este ceea ce ne dorim cu tărie şi pentru naţiunea ucraineană”, adaugă el.

Autobuzele din Vilnius afişează steaguri ucrainene şi pancarte pe care scrie „Vilnius iubeşte Ucraina”. Străzile sunt decorate cu steaguri NATO şi ucrainene.

„În timp ce voi aşteptaţi acest autobuz, Ucraina aşteaptă să devină membră NATO„, este un mesaj afişat pe autobuzele din transportul public din Vilnius care îi duc pe jurnalişti la summit.

Compania energetică de stat Ignitis, cea mai mare companie listată la bursă din ţările baltice, şi-a acoperit biroul care dă spre locul de desfăşurare a summitului cu bannere mari care solicită aderarea Ucrainei la NATO. „Putin, Haga te aşteaptă„, se arată pe un panou mare atârnat de municipalitatea din Vilnius, cu referire la Curtea Penală Internaţională din oraşul olandez.

„Acest drapel de luptă al nostru din Bahmut înseamnă că lituanienii nu vor mai trebui să lupte niciodată împotriva soldaţilor ruşi, nici la turnul de televiziune din Vilnius, nici în alt loc din capitala voastră, ţara voastră! Lituania va fi întotdeauna doar a voastră! Acest steag al nostru înseamnă că nu vor mai exista niciodată deportări din statele baltice în Siberia. Nu va mai exista niciodată împărţirea Poloniei şi umilirea Ungariei de către invadatori. Nu vor mai exista niciodată tancuri în Praga şi războaie de iarnă împotriva libertăţii Finlandei. Nu vor mai exista ocupaţii în Europa!„, a subliniat Zelenski.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking