Posturile de televiziune „Mega TV”, „Familia”, „Exclusiv TV”, „Canal 5”, „RLIVE TV”, „Vocea Basarabiei TV”, „PEH TV”, „Cinema 1” și „ITV” au fost avertizate public. Consiliul Audiovizualului anunță că jurnaliștii au comis abateri de la normele exprimării orale standard în cadrul buletinelor de știri, talk-show-urilor politice, programelor de divertisment și de plasare de produse, difuzate în perioada 06-30 iunie 2023.

Monitorizarea canalelor din punct de vedere lingvistic a fost făcută de conferențiarul universitar, doctorul habilitat în filologie Viorica Molea, la solicitarea Consiliului Audiovizualului. Savanta a menționat, în cadrul ședinței Consiliului Audiovizualului, că procesul de cultivare a limbii române pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să fie constant și eficient, deoarece există numeroase probleme referitoare la modul de respectare a normei literare.

„Scopul acestor monitorizări este tocmai să-i sensibilizeze pe cei responsabili de corectitudinea discursului public, iar obiectivul nostru comun este o limbă corectă, elevată, evoluată. Deși unele greșeli par nesemnificative, orice greșeală care se strecoară în spațiul public, diminuează pregnanța limbii. Faptul că în prezent avem un discurs public mult mai elevat, este meritul atât al jurnaliștilor, care au avut grijă continuu de modul de exprimare, cât și al profesorilor filologi”, declară Viorica Molea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Monitorizarea a indicat că în conținuturile audiovizuale supuse controlului predomină greșelile de ordin gramatical, persistă calcurile din limba rusă, anacolutul (discontinuitate în exprimare), exprimarea confuză, prolixă, echivocă. De asemenea, conjuncțiile și prepozițiile, de multe ori, se utilizează incorect.

„Responsabilitățile culturale sunt prevăzute la art. 19 din Codului serviciilor media audiovizuale. Aliniatul 2 stipulează că: „Furnizorii de servicii media asigură respectarea normelor ortografice, ortoepice, morfologice și sintactice ale limbii române și ale celorlalte limbi de difuzare în cadrul programelor audiovizuale”. Monitorizarea serviciilor de programe ale furnizorilor de servicii media audiovizuale la capitolul protejării patrimoniului lingvistic și cultural-național este prevăzută în Planul de acțiuni al CA pentru anul 2023”, transmite CA.

În 2022, posturile de televiziune „TV Moldova-1”, „Prime”, „N4”, „RTR Moldova”, „NTV Moldova”, „TV8”, „Jurnal TV”, „TV6”, „PRO TV Chișinău”, „Publika TV” și „Primul în Moldova” au fost monitorizate la capitolul protejarea patrimoniului lingvistic și cultural-național, acestea fiind avertizate public pentru ținuta lingvistică deficientă.

#avertizare #CA #canale #limba romana #monitorizare

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.