Pentru mulți din noi, vara este anotimpul care se asociază cu pepenii verzi. Ei bine, pepenii verzi moldoveneşti au apărut deja în vânzare, iar fermierii susțin că roada din acest an este bogată. NordNews a discutat cu mai mulți fermieri din raioanele din nordul țării, inclusiv cu Ion Tomacinchi, care deține 15 hectare de harbuji, în care a investit sute de mii de lei.

Bărbatul i-a crescut nu din semințe, ci din răsad, pe care l-a îngrijit în sere, așa că garantează o calitate superioară. Dacă unele soiuri au fost deja scoase pa tarabe, altele mai au puțin până la coacere.

„Acum sunt roz. Priviți! Peste vreo săptămână vor fi copți. E tratat cu piatră vânătă, mai mult nimic. Iar aceste sorturi sunt foarte rezistente la boli, vorbesc despre Tamtam”, explică Ion Tomacinschi, din raionul Sîngerei.

Pepenii verzi au avut toate condiţiile necesare să se coacă aşa cum se cuvine, susţin producătorii.

„Dacă vorbim despre sortul Tamtam, putem strânge 40-50 de tone la hectar, iar soiurile timpurii – 25-35 de tone. Sperăm să exportăm. Anul trecut am exportat multă producție în Ucraina. În acest an vom vedea. Timpul va arăta. Planificăm și în acest an să exportăm în Ucraina, dar mai vedem”, a povestit Ion Tomacinschi.

Doar că roada bogată înseamnă și un preț mai mic. Fermierul spune că, în acest an, mulți colegi de-ai săi au plantat pepeni verzi.

„Aș spune că în acest an este o recoltă bună, comparativ cu anul trecut. În schimb, anul trecut am avut un preț mai bun. Dacă au văzut anul trecut că s-a vândut și a fost preț, anul acesta, toată Moldova a plantat pepene verde. Vom vedea la ce preț vom ajunge”, a adăugat fermierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La piața agricolă din Bălți, un kilogram de pepene verde costă de la 10 până 15 lei. Comercianții dau asigurări că totul este natural.

„Noi singuri îi producem, avem grijă de ei, sunt naturali, nu conțin chimicale. Vindem vreo 3-4 tone pe zi”, a menționat un alt producător.

Iar la Piața Centrală, găsim harbuji de import, care se vând în cantități mai mici.

„Pepenele verde se vinde, dar adevărul e că oamenii încă se tem pentru că nu sunt moldovenești. Sunt aduși din Greci și Turcia. Primii pepeni verzi moldovenești se tem să cumpere pentru că, de obicei, conțin mulți nitrați. Producătorii vor ca ei să se coacă mai repede pentru a-i vinde și adaugă mulți nitrați”, a spus un vânzător.

Potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, limita maximă de nitrați per kilogram pentru pepenii verzi crescuți în câmp deschis este de 60 mg, iar pentru pepenii galbeni – 90 mg.

„Produsele agroalimentare de import, pepenele verde, pepenele galben, plasate pe piața autohtonă sunt însoțite de certificate de inofensivitate. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor efectuează controale planificate în baza ordinelor și controale inopinate în baza sesizărilor și plângerilor”, a declarat pentru NordNews Vera Cenușă, șefa subdiviziunii teritoriale ANSA, mun. Bălți, Sîngerei, Glodeni, Fălești.

Specialiștii ANSA recomandă să fim precauți când alegem fructele şi să le cumpărăm din locuri autorizate.

#fermieri #nordul Moldovei #produs autohton #roada

Sistemul de sănătate gestionează un buget public important, dar problemele rămân multe și se văd direct la pacient. Oamenii vor servicii medicale accesibile, medici disponibili, tratamente bune și costuri pe care să le poată suporta.

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa medicilor. Mulți specialiști pleacă, iar tinerii sunt greu de convins să lucreze în deosebi in mediul rural. Banii oferiți ca stimulent ajută, dar nu sunt suficienți fără condiții bune de muncă și posibilități de dezvoltare profesională.

O altă problemă este costul tratamentelor. Medicamentele și unele servicii medicale sunt scumpe pentru mulți oameni, iar o parte importantă din cheltuieli este suportată direct de pacienți.

Investițiile în spitale, inclusiv cele regionale de la Bălți și Cahul, trebuie să se transforme în servicii mai bune, nu doar în clădiri moderne. Iar pe termen lung, sistemul trebuie să pună mai mult accent pe prevenție și depistarea timpurie a bolilor, nu doar pe tratarea lor. Reforma trebuie să se simtă acolo unde contează cel mai mult, în viața pacientului.

Cât de mult se transformă banii investiți și reformele promovate în servicii medicale mai bune pentru omul care ajunge la medic?
Câte spitale raionale își mai justifică existența în forma actuală și ce criterii ar trebui să determine dacă un spital este păstrat, reorganizat sau transformat într-un centru medical cu alte servicii?
Dacă salariile medicilor cresc, de ce pacientul continuă să fie pus în situația de a plăti suplimentar pentru consultații, investigații sau tratament?
Unde se termină serviciile medicale acoperite de polița de asigurare și unde începe, de fapt, mita?
Cum poate fi schimbată mentalitatea potrivit căreia pacientul trebuie să „mulțumească” medicul cu bani pentru a primi o îngrijire bună?
Și de ce această practică încă supraviețuiește în spitalele publice?
Ce se întâmplă cu medicii care depășesc „liniile roșii” în relația cu pacienții: de la comportament agresiv și umilitor până la hărțuire sau agresiune sexuală?

Cât de mult contează competența managerială și cât contează relațiile atunci când sunt numiți directorii de spitale? Există cazuri în care criteriul politic a cântărit mai mult decât experiența profesională?

Cât de eficiente sunt taxele și accizele în reducerea consumului de tutun și nicotină și unde este echilibrul dintre sănătatea publică și încasările la buget?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 11 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitata jurnalistei Valentina Ursu este Ala Nemerenco, fostă ministră a Sănătății.