O propunere a Comisiei Europene de a folosi în beneficiul Ucrainei fondurile ruseşti îngheţate ca sancţiune pentru declanşarea războiului contra acestei ţări nu va fi publicată mai devreme de luna septembrie, a declarat joi un purtător de cuvânt al UE, citat de Reuters.

O propunere în acest sens era iniţial aşteptată pentru luna august. În urma sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un „furt”. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume fiind depozitată în Belgia.

Comisia Europeană caută în prezent o bază legală pentru a folosi dobânzile de pe urma acestor active ruseşti pentru a finanţa parţial ajutorul oferit Ucrainei. Soluţia trebuie să fie suficient de solidă legal pentru a rezista în instanţă în cazul unor procese. De altfel, acţiuni judiciare de acest fel au fost deja lansate, cum este cea iniţiată în Belgia de miliardarul rus Roman Abramovich împreună cu societatea rusă de gestionare a activelor First AM, care cer două miliarde de dolari pentru clienţii lor din partea casei de compensaţii Euroclear.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Purtătorul de cuvânt citat a mai spus că UE lucrează la un acord împreună cu ţările din G7 despre cum intenţionează să procedeze în vederea exploatării activelor ruseşti îngheţate, o declaraţie comună cu privire la acest subiect fiind aşteptată până la finalul lunii iulie, pentru ca apoi, până în septembrie, UE să elaboreze soluţia sa legală.

Sancţiuni prelungite

Pe de altă parte, Consiliul UE a aprobat joi prelungirea cu încă şase luni, până pe 31 ianuarie 2024, a seriilor de sancţiuni impuse Rusiei, iniţial după anexarea Crimeii în 2014 şi suplimentate cu alte pachete succesive de sancţiuni după ce armata rusă a atacat Ucraina anul trecut.

Noi sancţiuni au fost adoptate şi împotriva Iranului, în încercarea de a limita capacitatea acestei ţări de a oferi sprijin militar Rusiei, măsurile vizând interzicerea exportului de componente ce pot fi utilizate la fabricarea dronelor.

De asemenea, tot joi au fost impuse de către UE sancţiuni împotriva a 18 persoane şi 5 entităţi pentru încălcarea drepturilor omului în Afganistan, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Rusia şi Ucraina.

#sanctiuni #UE

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.