Cetățenii moldoveni care muncesc în Italia vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaș. În acest sens, președinta țării, Maia Sandu, împreună cu ministrul italian al Muncii și Politicilor Sociale, Andrea Orlando au semnat un Acord în domeniul securității sociale, în cadrul vizitei de lucru pe care o desfășoară la Roma, în perioada 18-20 iunie curent.

„Am semnat, împreună cu Ministrul italian al Muncii și Politicilor Sociale, Andrea Orlando, Acordul în domeniul securității sociale. Este un document așteptat de concetățenii noștri care au muncit sau muncesc în Italia. El le oferă posibilitatea ca, obținând o pensie în această țară, să o poată primi și acasă, dar și invers – să poată primi în Italia pensia din Republica Moldova”, a anunțat Sandu.

Potrivit documentului, fiecare stat

va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare, realizate pe teritoriul propriu și doar în baza contribuțiilor achitate legal.

„Am mulțumit ministrului Orlando și echipelor ambelor țări pentru munca depusă pentru finalizarea acestui acord. Am agreat, totodată, să continuăm să consolidăm relațiile de colaborare bilaterală în domeniul protecției sociale și al muncii, atât de importante pentru comunitatea noastră din Italia”, a mai spus Maia Sandu.

Scopul final al tratatului este ca cetățenii Republicii Moldova care au muncit în Italia, la atingerea vârstei de pensionare să beneficieze de pensie din acest stat și, totodată, pe perioada de activitate să fie asigurați cu un venit sub formă de prestații sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau survenirii unei boli profesionale, fie asigurarea membrilor familiei în caz de deces al întreținătorului.

Încheierea Acordului va contribui la consolidarea securității sociale și va intensifica colaborarea între autoritățile și instituțiile competente ale celor două state contractante.

Menționăm că, Republica Moldova a încheiat până în prezent acorduri de securitate socială, bazate pe principiul proporționalității și exportului de prestații sociale cu 14 state.

#document #indemnizatie #Maia Sandu #pensie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.