Serviciul de Informații și Securitate știa despre prezența sistemelor de spionaj amplasate pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău. După președintele Maia Sandu și deputatul PAS, Adrian Cheptonar, confirmă acest lucru. Potrivit parlamentarului, numărul mare de diplomați ruși prezenți în Republica Moldova a fost moștenit de guvernarea PAS de la fostele guvernări, iar decizia privind instituirea parității diplomatice este o acțiune întârziată cu cel puțin 25 de ani, notează ipn.md.

Autoritățile de la Chișinău au luat decizia privind echivalarea numărului personalului diplomatic, administrativ, tehnic și de serviciu dintre Federația Rusă și Republica Moldova. Conform deciziei, la etapa actuală reprezentarea fiecărui stat, în baza principiului de paritate, urmează să constituie 10 funcții diplomatice și 15 poziții administrative, tehnice și de serviciu. Deputatul PAS, Adrian Cheptonar, spune că decizia este una întârziată și a fost impulsionată de apariția în spațiul public a informațiilor privind sistemele de spionaj instalate pe acoperișul Ambasadei Rusiei din Chișinău.

„Ei s-au obișnuit timp de 30 de ani să se comporte ca stăpânii în Chișinău, să fie obraznici. Vreau să vă asigur că subdiviziunea de contraspionaj a SIS cunoștea foarte bine mult mai multe detalii decât au devenit publice. Ei știau ce fac diplomații. Sunt lucruri cunoscute. Eu vreau să laud serviciul nostru de contraspionaj. Este o decizie întârziată cu 25 de ani, acest personal stufos nu e de acum în ambasadă, noi l-am moștenit. Această acțiune din perspectiva lor poate fi considerată ca fiind una neprietenoasă, și exact așa au și comentat-o, dar este exact ce trebuia să se întâmple”, a spus deputatul PAS, Adrian Cheptonar.

Și liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, spune că instituirea parității diplomatice cu Rusia este o acțiune întârziată, iar lipsa de atitudine a autorităților de la Chișinău în raport cu Rusia au încurajat ingerințele Moscovei în politică internă a statului.

„Episodul respectiv reprezintă o escaladare a relațiilor și încă nu știm cum vom fi plesniți înapoi de către Federația Rusă. Din păcate, încă nu avem un consens în societate privind influența nocivă a Federației Ruse. În Estonia și Lituania a existat un astfel de consens privind dezrădăcinarea de influența rusească și avansarea rapidă spre NATO și UE. Noi încă nu avem un consens suficient de puternic în acest sens, iar acest lucru este exploatat de grupuri infracționale cum este grupul Șor, care se alimentează din finanțare rusească și preia inițiativa, cum a fost în Găgăuzia, Bălți, Orhei”, a spus președintele CUB, Igor Munteanu.

Decizia autorităților de la Chișinău privind echivalarea numărului personalului diplomatic, administrativ, tehnic și de serviciu dintre Republica Moldova și Rusia a fost anunțată ambasadorului Federației Ruse la Chișinău în data de 26 iulie și va fi pusă în aplicare începând cu 15 august 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #PAS #Rusia #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.