Președintele rus, Vladimir Putin, își creează o rețea de misterioase companii militare private în toată Rusia, pentru a se proteja de o eventuală nouă revoltă a grupului de mercenari Wagner, relatează Business Insider.

Planurile pentru companiile militare private, sau „întreprinderile speciale”, au fost incluse într-un nou proiect de lege care ridică vârsta de recrutare în armata rusă.

Mișcarea are ca scop contracararea sabotajului și a amenințărilor interne, potrivit unei declarații a președintelui comisiei de apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov.

Proiectul vine la câteva săptămâni după revolta grupului de mercenari Wagner , care a scos la iveală lacunele din apărarea lui Putin.

Luptătorii grupului au întâmpinat puțină rezistență când au preluat controlul orașului Rostov-pe-Don pe 23 iunie, apoi au avansat spre Moscova, înainte ca liderii rebeli să negocieze un acord cu Kremlinul și să oprească revolta. Deși Putin nu l-a pedepsit pe Evgheni Prigojin, liderul grupului, el a lansat o căutare a unor presupuși trădători în armata rusă și pare să se teamă de noi amenințări interne la adresa sa. Potrivit proiectului, milițiile lui Putin ar fi sub comanda guvernatorilor regionali, ar opera la ordinul lui Putin și ar fi înarmate de Ministerul rus al Apărării.

The Barents Observer, o publicație norvegiană, a declarat că misiunea unităților este să „protejeze granița de stat, să lupte împotriva grupărilor armate ilegale și să combată sabotajul străin și grupările de informații”, precum și să înlăture amenințările interne. Modul în care milițiile vor interacționa cu alte ramuri ale aparatului militar și de informații nu este clar încă.

Rusia are deja o gardă națională, iar Putin este protejat de mai multe straturi de securitate. Nikolai Sokov, un fost oficial de la Kremlin, a declarat pentru The Daily Beast că legea urmărește să susțină apărarea lui Putin.

„Sunt un instrument de îmbunătățire a securității, ceea ce este important, având în vedere acțiunile clandestine foarte active ale serviciilor de informații militare ucrainene, și pot, dacă este necesar, să ajute împotriva oricărei noi revolte”, a spus Sokov.

O altă funcție de bază a milițiilor va fi apărarea împotriva atacurilor interne, în urma unei serii de atacuri cu drone ucrainene asupra orașelor rusești.

#armate #mercenari #Rusia #Vladimir Putin #Wagner

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.