Ungaria devine singura țară din Uniunea Europeană fără vreo femeie ministru în actualul executiv. Judit Varga a demisionat luni seara, 31 iulie curent, din funcția de ministru al Justiției pentru a conduce campania partidului Fidesz la alegerile europarlamentare, care vor avea loc în iunie 2024.

Varga, care a ocupat funcția de ministru al Justiției din 2019, va fi înlocuită de un bărbat, Bence Tuzson, actual secretar al premierului Viktor Orban, ceea ce înseamnă că întregul cabinet de miniștri ai Guvernului Orban va fi alcătuit din bărbați.

Puțin peste 33% dintre portofoliile ministeriale din toată UE sunt deținute de femei.

Dacă sunt excluși premierii (cu excepția situațiilor în care atribuțiile nu sunt congruente cu ale șefilor de stat), vicepremierii și secretarii de stat, rezultă că Finlanda este singurul stat european cu cei mai mulți miniștri femei – femeile reprezentând două treimi din noul cabinet de dreapta de la Helsinki.

Olanda, Spania, Belgia, Portugalia și Austria sunt state în care cel puțin jumătate din guvern este format din femei.

Cu toate acestea, componența guvernelor olandez și spaniol ar trebui să se schimbe în curând. În noiembrie vor avea loc alegeri anticipate în Olanda, în urma prăbușirii guvernului condus de Mark Rutte. Iar în Spania, alegerile neconcludente de la sfârșitul lunii iulie ar putea genera săptămâni de blocaj politic, în timp ce Partidul Popular (PP), de dreapta, cât și Partidul Socialist în funcție (PSOE) vor încerca să găsească parteneri de coaliție.

Printre țările care încearcă să respecte paritatea se numără Suedia, Germania și Franța.

Pe de altă parte, Malta, Cehia și Polonia se regăsesc la coada clasamentului, alături de Ungaria, cu un procent de sub 15% de femei ministru.

#barbati #femei #Guvern #UE #Ungaria #Viktor Orban

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest”. O spune vicepreședintele comisiei juridice din Parlament, Igor Chiriac, referindu-se la greva japoneză declanșată de judecători în semn de nemulțumire față de proiectul legii salarizării. Potrivit lui Chiriac, nivelul salariilor trebuie stabilit în funcție de posibilitățile financiare ale statului și comparat cu veniturile angajaților din alte domenii ale sectorului public.

Începând cu 12 octombrie judecătorii desfășoară o grevă japoneză, exprimându-și nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, despre care spun că nu le-ar asigura o majorare a veniturilor proporțională cu complexitatea și responsabilitatea muncii lor. Deputatul PAS, Igor Chiriac, pune la îndoieală justificarea protestului.

„Nu am văzut un motiv serios pentru o acțiune de protest. Inițial, judecătorii s-au declarat nemulțumiți de suma cu care se majorează salariile. Ulterior, CSM a venit cu o rectificare și a spus că salariile nu se majorează cu 560 de lei, ci cu aproape 2000 de lei lunar. Ulterior, tot judecătorii spun că nu știu cu cât se majorează pentru că încă nu știu valoarea de referință. Dacă voi încă nu cunoașteți cu cât se majorează salariile, atunci pentru ce protestați?”, a spus vicepreședintele comisiei juridice, Igor Chiriac, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RealitateaTV.

Potrivit lui Chiriac, veniturile unui judecător numit recent în funcție, inclusiv compensațiile pentru transport, arată că nivelul de remunerare este deja unul semnificativ.

„Discuțiile vizează judecătorii instanțelor de fond. Eu am verificat declarațiile de avere și interese ale judecătorilor pentru anul 2025. Un judecător de la Judecătoria Drochia, numit în 2024, în anul 2025 a primit aproape 400 de mii de lei. În afară de salariu a primit peste 41 de mii de lei cheltuieli pentru transport. Adică are un salariu de peste 26 de mii de lei, plus 3000 de lei pentru transport. Adică, un judecător numit abia acum un an, primește la card în jur de 30 mii lei lunar”, a explicat parlamentarul.

Chiriac afirmă că toate majorările salariale pentru angajații din sectorul public trebuie stabilite în funcție de resursele financiare disponibile la buget.

„Când discutăm de salarii, indiferent în care domeniu, trebuie să vedem care sunt posibilitățile financiare. Trebui să analizăm cât putem mări salariile și la medici, polițiști, pompieri”, a punctat Igor Chiriac.