Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a avut miercuri, 2 august curent, o întrevedere cu reprezentantul special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, dl Thomas Mayr-Harting, însoțit de șefa Misiunii OSCE în Republica Moldova, dna Kelly Keiderling. Au fost subliniate câteva subiecte.

Vicepremierul a trecut în revistă situația curentă în dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, cu mențiunea că în anul 2023 au avut loc 2 întrevederi ale reprezentanților politici și 5 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale, precum și cu precizarea că în formatele de interacțiune existente Chișinăul promovează politici de reintegrare a țării și de rezolvare a problemelor stringente ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

„A fost transmis mesajul privind necesitatea schimbării tacticii Tiraspolului de a accepta ședințe de lucru doar la sediile din or.Tiraspol și or.Bender ale Misiunii OSCE în Republica Moldova, cu politizarea artificială a unei probleme inexistente, pretinsa existență a barierelor în calea liberei circulații pe malul drept motivate de incriminarea separatismului în legislația națională, și care în realitate e o imagine inversată în lumina restricțiilor și obstacolelor menținute abuziv de către Tiraspol în/dinspre localitățile din regiunea transnistreană”, scrie în comunicatul Biroului politici de reintegrare.

În următoarea ordine de idei, s-a readus în vizor situația alarmantă a respectării drepturilor omului din regiune care se deteriorează în mod continuu și unde nu sunt protejate nici chiar persoane cunoscute opiniei publice, cum a fost cazul omorului cu semne vizibile de tortură a cetățeanului Republicii Moldova Oleg Horjan, cu reiterarea solicitării către OSCE de a acorda suport organelor de drept naționale în vederea investigării plenare a circumstanțelor și probelor în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

Cu privire la subiectele frecvent invocate de către Tiraspol (autorizarea importurilor de diferite bunuri, asigurarea cu polițe de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, înmatricularea autovehiculelor din regiune etc.), s-a accentuat că prevederile cadrului normativ național se aplică în mod echitabil și nediscriminatoriu pe întreg teritoriul țării.

#Biroul politici de reintegrare #Chisinau #legea separatismului #Oleg Horjan #OSCE #sedinte #Tiraspol

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.