China a anunţat vineri că va trimite un oficial de rang înalt în Arabia Saudită pentru discuţiile pe care le găzduieşte în acest weekend pe tema războiului din Ucraina, dar de la care Rusia a fost exclusă. Anunţul Beijingului este o lovitură diplomatică pentru Ucraina, Occident şi gazdele saudite, notează Reuters.

Diplomaţii ucraineni şi occidentali speră că reuniunea de la Jeddah – la care participă consilieri de securitate naţională şi alţi oficiali cu rang înalt din circa 40 de ţări – va conveni asupra principiilor-cheie pentru un viitor acord de pace care să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina. Trimisul special chinez pentru afaceri eurasiatice Li Hui va merge la Jeddah pentru discuţii, a anunţat vineri Ministerul chinez de Externe.

„China este dispusă să colaboreze cu comunitatea internaţională pentru a continua să joace un rol constructiv în promovarea unei soluţii politice la criza din Ucraina”, a declarat Wang Wenbin, purtător de cuvânt al MAE chinez, într-un comunicat.

Care sunt așteptările lui Volodimir Zelenski

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că speră ca iniţiativa să conducă la un „summit pentru pace”, care să aibă loc în această toamnă şi la care să participe lideri din întreaga lume, pentru a aproba principiile bazate pe propria sa formulă de pace, în 10 puncte, care presupune retragerea trupelor ruse şi recăpătarea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate.

Planul lui Zelenski, care pleacă de la principiul respectării integrităţii teritoriale a Ucrainei, un principiu pe care şi Beijingul declară că îl susţine ferm, este însă o anatemă pentru Moscova, care afirmă că a anexat pentru totdeauna teritoriile ucrainene ocupate. Oficiali ucraineni, ruşi şi internaţionali spun că nu există nicio perspectivă de discuţii directe de pace între Ucraina şi Rusia în acest moment, în condiţiile în care războiul continuă să facă ravagii, iar Kievul încearcă să recupereze teritoriul printr-o contraofensivă.

Ucraina urmăreşte să construiască o coaliţie mai amplă de sprijin diplomatic, dincolo de principalii săi susţinători occidentali, prin contactarea ţărilor din Sudul Global, cum ar fi India, Brazilia şi Africa de Sud, multe dintre acestea rămânând în mod public neutre faţă de războiul Rusiei.

„Unul dintre principalele obiective ale acestei runde de negocieri va fi acela de a stabili în sfârşit o înţelegere comună a ceea ce reprezintă cele 10 puncte” ale formulei ucrainene de pace, a declarat joi pentru Reuters Ihor Jovkva, consilierul diplomatic principal al lui Zelenski.

#Arabia Saudita #china #Rusia #Vladimir Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.