Indexările și creșterile pensiilor au fost făcute deja în luna aprilie. Acestea sunt prescrise foarte clar de lege, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive. El a declarat că indexarea de peste două ori mai mică decât inflația a fost deja realizată și nu se mai schimbă în acest an. Totodată, ministrul subliniază că majorarea pensiilor oricum rămâne o prioritate a acestui Guvern. Potrivit lui, pensia minimă a crescut din 2021 și până în prezent cu 120 la sută, ceea ce este peste rata de inflație.

„Indexările și creșterile pensiilor sunt prescrise foarte clar de lege. Noi trebuie să privim în ansamblu lucrurile. Pentru că în cadrul Guvernului noi avem responsabilitatea de a sigura un nivel de trai decent pentru pensionari și înțelegem că la acest capitol avem de lucru. Dar trebuie să ne asigurăm și de sustenabilitatea sistemului de pensii din Republica Moldova. Numărul de pensionari și persoane care muncesc este aproape egal. Noi avem o problemă foarte mare de solidaritatea socială, pentru că avem multe persoane care lucrează la gri”, a declarat Alexei Buzu.

Ministrul Muncii și protecției Sociale, a mai precizat că trebuie să se asigure că sistemul de pensii va fi sustenabil și peste 10 ani.

„Noi nu vrem să avem măsuri iresponsabile din perspectiva fiscală. Să ne pomenim într-o situație și mai complicată. Deficitul din bugetul asigurărilor sociale la capitolul pensii este destul de mare – 30%”, a mai precizat ministrul Muncii și protecției Sociale.

Amintim că, ultima dată pensia a fost indexată cu aproximativ 15% în luna aprilie sub rata inflației care a fost 34%. Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2 620 de lei sau cu aproximativ 342 de lei mai mult decât în anul 2022.

#Alexei Buzu #indezare #pensii #rezoomat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.