Zece candidați la funcția de judecător nu au prezentat dovada faptului că au activat în domeniul dreptului în ultimii cinci ani. În context, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) invită persoanele menționate să prezinte informațiile necesare în cel mai scurt timp.

Este vorba de Olga Ursu, Sergiu Bucicov, Ludmila Nichitin-Gavriliță, Sergiu Groza, Roman Zagadailov, Denis Pșenița, Natalia Ciumac, Alexandru Bugai, Dan Păpușoi și Igor Lazăr.

„Plenul CSM a hotărât să someze candidații menționați oferindu-le un termen suplimentar de 14 zile, pentru prezentarea informației privind activitatea lor în domeniul dreptului în ultimii 5 ani, iar în cazul în care aceștia nu vor prezenta informația solicitată în termenul stabilit, Consiliul Superior al Magistraturii va remite lista candidaților respectivi la Institutul Național al Justiției, în vederea susținerii repetate a examenului”, informează CSM.

Potrivit unui comunicat emis de CSM, măsura are loc după ce la 9 iunie 2023, Parlamentul a adoptat Legea privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor nr.147, intrată în vigoare la 21 iunie 2023.

„În vederea executării prevederilor legale, Plenul CSM la 27 iulie 2023, prin Hotărârea nr. 326/18 a dispus remiterea listei candidaților la funcția de judecător care sunt incluși în Registrul participanților la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de președinte sau de vicepreședinte al instanței judecătorești, pentru susținerea repetată a examenului în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției, în legătură cu faptul că nu corespund condițiilor legale.

S-a constat că, din cei 103 candidați incluși în Registru, 10 candidați nu au prezentat dovada faptului că a activat în domeniul dreptului în ultimii 5 ani”, conchide CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #judecatori #somație

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.