Miliardarul Elon Musk i-a cerut premierului Giorgia Meloni să găsească un loc istoric în Italia pentru lupta anunţată cu Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook. Musk a scris pe platforma X că a discutat atât cu Meloni, cât şi cu Gennaro Sangiuliano, ministrul Culturii din guvernul condus de aceasta, şi susţine că au căzut de acord asupra unui sit „epic”.

Se încing spiritele între greii din tehnologie! Zuckerberg lansează joi o alternativă pentru Twitter

The fight will be managed by my and Zuck’s foundations (not UFC).

Livestream will be on this platform and Meta. Everything in camera frame will be ancient Rome, so nothing modern at all.

I spoke to the PM of Italy and Minister of Culture. They have agreed on an epic location.

— Elon Musk (@elonmusk) August 11, 2023

Fără a dezvălui care este exact locul respectiv, el a adăugat că „totul din cadru va fi Roma antică, deci nimic modern”, declanşând astfel speculaţii că ar putea fi vorba despre Coloseumul din Roma, unde se desfăşurau în antichitate luptele de gladiatori.

Sangiuliano a dezminţit însă această versiune, afirmând că meciul dintre Musk şi Zuckerberg „nu va avea loc la Roma”, însă a confirmat că a purtat „o conversaţie lungă şi amicală” cu miliardarul care deţine companii cum ar fi Tesla sau SpaceX.

Meloni nu a comentat.

Musk a mai scris pe X că „ne gândim cum să organizăm un mare eveniment caritabil şi istoric, respectând şi protejând complet în acelaşi timp siturile” şi a precizat că de managementul luptei se vor ocupa fundaţia sa şi cea a lui „Zuck”.

Se pare că există o dispută privind destinaţia fondurilor strânse la eveniment. Ministrul culturii a afirmat că există planuri pentru donarea unei sume mari, „de multe milioane de euro”, către două spitale mari de copii din Italia, în timp ce Musk a scris în reţeaua sa socială că „toate încasările merg către veterani”.

#Elon Musk #Giorgia Meloni #Italia #Mark Zuckerberg

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.