Șeful Wagner, Evgheni Prigojin, a apărut în primul său discurs video de la revolta eșuată din Rusia, iar imaginile sugerează că se află în Africa. Videoclipul postat pe canalele Telegram care au legătură cu grupul de mercenari îl arată pe Prigojin în echipament de luptă, spunând că grupul face Africa „mai liberă”.

În videoclipul care a fost postat pe canalele aplicației de mesagerie Telegram, despre care se crede că sunt afiliate lui Prigojin, acesta spune că grupul Wagner desfășoară activități de recunoaștere și căutare și „face ca Rusia să fie și mai mare pe toate continentele, iar Africa și mai liberă”.

„Angajăm adevărați oameni puternici și continuăm să îndeplinim sarcinile care au fost stabilite și pe care am promis că le vom gestiona” mai spune Prigojin.

Euronews relatează că nu a putut să verifice în mod independent autenticitatea videoclipului sau unde și când a fost creat.

Canalele de socializare rusești legate de liderul mercenarilor au declarat că Prigojin recruta luptători pentru a lucra în Africa și, de asemenea, invită investitorii din Rusia să pună bani în Republica Centrafricană prin intermediul Casei rusești, un centru cultural din capitala națiunii africane.

Republica Centrafricană este una dintre țările în care soldații închiriați de Wagner au fost activi și au fost acuzați de comiterea de abuzuri privind drepturile omului.

Kremlinul a folosit grupul Wagner din 2014 ca instrument de extindere a prezenței Rusiei în Orientul Mijlociu și Africa.

#Evghenii Prigojin #Wagner

Israelul a anunţat luni, 31 august, semnarea cu Grecia a unui contract de înarmare în valoare de aproximativ trei miliarde de euro pentru exportul unui sistem de apărare antiaeriană, scriu știrileprotv.ro. Conform acestui acord, „unul dintre cele mai importante din istoria Statului Israel”, statul israelian va construi pentru Grecia „un sistem complet de apărare aeriană”, denumit „Scutul lui Ahile”.

Cum va funcționa „Scutul lui Ahile”

Este un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, bazat pe arhitectura sistemelor israeliene – inclusiv „Praştia lui David” şi „SPYDER”, fabricate de Rafael, precum şi sistemul „BARAK MX”, fabricat de Israel Aerospace Industries (IAI). Sistemul cuprinde, de asemenea, radare multimisiune MMR pentru supraveghere aeriană, fabricate de ELTA Systems, o filială a IAI şi un nou sistem naţional de comandă şi control, care va consolida întreaga gamă de capabilităţi de apărare aeriană şi va fi dezvoltat de Rafael.

Acesta este cel mai mare acord de export în domeniul apărării din istoria relaţiilor dintre Israel şi Grecia şi unul dintre cele mai mari din istoria Statului Israel.

Este pentru prima dată când Ministerul Apărării din Israel va furniza un sistem complet de apărare împotriva unei game largi de ameninţări – de la rachete balistice şi ameninţări aeriene până la vehicule aeriene fără pilot (UAV) ostile.

Bugetul total al programului se ridică la trei miliarde treizeci şi cinci de milioane de euro (3.035.000.000 €) şi 19 companii elene sunt deja implicate în procedurile relevante. Procentul de participare al acestora depăşeşte 25%, şi anume şapte sute cincizeci de milioane de euro (750.000.000 €). În acelaşi timp, se prevede crearea unei baze de producţie în Grecia, cu perspective de export, scrie Kathimerini.

„Scutul lui Ahile” va funcţiona cu un software bazat pe inteligenţă artificială, prin intermediul căruia se vor realiza identificarea potenţialelor ameninţări, clasificarea acestora şi alegerea modului şi mijlocului optim de doborâre. Software-ul va fi interconectat cu subsistemele scutului antiaerian, care, după caz, vizează protecţia antibalistică, combaterea dronelor şi apărarea antiaeriană.

Grecia intenţionează să cheltuiască aproximativ 28 de miliarde de euro până în 2036 pentru a construi sistemul multistrat „Scutul lui Ahile” de apărare antibalistică, antiaeriană şi anti-drone, precum şi pentru a achiziţiona până la 40 de avioane de vânătoare F-35 din SUA şi fregate din Franţa şi Italia, menţionează Reuters.

Grecia, care utilizează sisteme Patriot de fabricaţie americană, sisteme ruseşti S-300 şi diverse sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acţiune pentru a-şi proteja spaţiul aerian, cheltuieşte aproape 3,5% din produsul intern brut pe apărare, o proporţie mai mare decât cea a multor aliaţi NATO, din cauza disputei de lungă durată cu vecina Turcie.

Grecia şi Israelul, care au legături economice şi diplomatice strânse, gestionează un centru de instruire aeriană în Grecia, organizează exerciţii militare comune anuale şi cooperează în domeniul sistemelor anti-drone şi al securităţii cibernetice.

Anul trecut, Atena a achiziţionat 36 de sisteme de artilerie cu rachete de fabricaţie israeliană, pentru aproximativ 650 de milioane de euro.