Cea de-a șasea ediție a podcastului „Dă sens banilor” aduce noutăți despre cooperarea între Republica Moldova și Banca Mondială (BM) și planurile de viitor în cadrul acestei colaborări. Emisiunea a fost lansată în ajunul Zilei Independenței și marchează, totodată, intrarea în cel de-al patrulea deceniu de parteneriat între Banca Mondială și Republica Moldova.

Invitata jurnalistei Liliana Barbăroșie este Inguna Dobraja, Directoarea de țară a BM în Republica Moldova.

În cadrul interviului, oficiala Băncii Mondiale analizează subiecte cum ar fi: perioada dificilă de luptă cu consecințele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina și ce ar putea urma în cadrul sprijinului oferit Republicii Moldova de Banca Mondială. De asemenea, șefa oficiului BM la Chișinău descrie prioritățile agendei de cooperare și explică cum sprijinul BM ajută Republica Moldova în reformele necesare pregătirii de aderarea la UE.

„Cred că Guvernul trebuie să mențină această flexibilitate din cauza acestor incertitudini pe care le-am menționat și pentru că nu știm cum va fi următorul sezon de încălzire, ce ne va aduce iarna. Prin urmare, cred că Guvernul trebuie să rămână flexibil să poată aloca mai multe resurse decât a planificat, dar în același timp, poate are sens să revadă cheltuielile, unele cheltuieli, de exemplu, să verifice dacă sistemul de achiziții este eficient, în special bunurile și serviciile, să atragă atenția la investiții – cât de repede sunt aceste investiții materializate, deoarece dacă aștepți prea mult ca investițiile să se materializeze, atunci acestea devin costisitoare, deoarece dacă planifici să construiești un drum într-un an, iar lucrările durează doi ani, atunci ai nevoie de mai multe resurse umane și financiare. Din această cauză, este mult mai costisitor. Dacă privim la aceste lucruri, aceasta este o opțiune clară. De asemenea, cred că o altă posibilitate este implementarea reformelor paralele. Am luat în considerație raționalizarea celor mai costisitoare reforme, cum ar fi reforma sectorului de servicii, învățământului, sănătății – celor care necesită foarte multe resurse bugetare. Însă avem și opțiunea de a analiza posibilitatea raționalizării rețelei de școli, a rețelei de spitale, de exemplu. Iarăși, aceste măsuri nu vor aduce economii imediate, dar cu cât așteptăm mai mult să facem aceste lucruri, cu atât mai costisitoare vor deveni”.

La rubrica ”Bani pe scurt”, directorea BM, Inguna Dobraja a explicat ce este Banca Mondială, care sunt condițiile de oferire a împrumuturilor de către BM și ce oferă în special aceasta, granturi sau împrumuturi?

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#banca mondiala #BNM #da sens banilor #podcast

Fermierii ucraineni au transportat în luna august de patru ori mai puține cereale decât estimau autoritățile de la Chișinău atunci când au decis reducerea tarifului de transport. În total, au tranzitat țara 18.000 de tone, pentru care firmele din țara vecină au plătit taxe de 7,9 milioane de lei, scrie Europa Liberă.

Fermierii ucraineni plătesc în jur de 20 de franci elvețieni (în jur de 430 de lei) pentru fiecare tonă de mărfuri agricole pe care o transportă pe căile ferate din R. Moldova.

Suma a fost redusă la jumătate de Guvernul de la Chișinău pe 12 august, stârnind îngrijorări din partea fermierilor autohtoni cu privire la eventuale blocaje care ar putea apărea pe calea ferată.

Însă calculele Executivului – că în august vor trece până la o mie de vagoane cu grâne – nu s-au concretizat.

Calea Ferată din Moldova (CFM) a anunțat că în luna august au fost transportate în regim de tranzit 18.019 tone de linte, grâu, orz, rapiță și ulei de floarea-soarelui. Conform calculelor Europei Libere, ar fi vorba de aproximativ 260 de vagoane.

Șeful CFM, Serghei Cotelnic, a confirmat pentru Europa Liberă că toate cele 18.000 de tone transportate pe cale feroviară în august fac parte din înțelegerea cu Ucraina.

În aceeași perioadă, fermierii moldoveni au transportat pe calea ferată în jur de 28 de mii de tone de marfă, pentru care au plătit 15,30 CHF/tonă (320 de lei). Adică un total de aproximativ 9,2 milioane de lei.